1
00:00:00,000 --> 00:00:03,840
Spațiul, ultima frontieră.

2
00:00:05,880 --> 00:00:09,336
Am auzit pentru prima oară aceste cuvinte 
când aveam doar șase ani

3
00:00:09,360 --> 00:00:11,616
și am fost profund inspirată.

4
00:00:11,640 --> 00:00:14,016
Voiam să explorez lumi noi, ciudate.

5
00:00:14,040 --> 00:00:15,866
Voiam să caut noi forme de viață.

6
00:00:15,880 --> 00:00:18,760
Voiam să văd tot
ceea ce universul avea să ofere.

7
00:00:19,840 --> 00:00:23,536
Iar acele visuri, acele cuvinte,
m-au purtat într-o călătorie,

8
00:00:23,560 --> 00:00:25,016
o călătorie a cunoașterii,

9
00:00:25,040 --> 00:00:27,216
prin școală, prin facultate,

10
00:00:27,240 --> 00:00:30,680
către un doctorat și, în final,
spre a deveni astronom.

11
00:00:31,920 --> 00:00:34,936
Am învățat două lucruri uimitoare,

12
00:00:34,960 --> 00:00:36,496
unul puțin neplăcut,

13
00:00:36,520 --> 00:00:38,576
în timpul doctoratului.

14
00:00:38,600 --> 00:00:41,016
Realitatea era

15
00:00:41,040 --> 00:00:44,200
că nu aveam să pilotez o navă cosmică
prea curând.

16
00:00:45,440 --> 00:00:50,056
Dar, pe lângă asta, am învățat
că universul este ciudat, minunat și vast,

17
00:00:50,080 --> 00:00:53,280
chiar prea vast pentru a putea fi explorat
cu o navă spațială.

18
00:00:53,720 --> 00:00:57,080
Așa că mi-am concentrat atenția
către astronomie și telescoape.

19
00:00:57,840 --> 00:01:00,616
Vă arăt acum o imagine a boltei cerești.

20
00:01:00,640 --> 00:01:02,560
O puteți vedea de oriunde din lume.

21
00:01:03,040 --> 00:01:07,000
Toate aceste stele fac parte
din galaxia noastră, Calea Lactee.

22
00:01:07,560 --> 00:01:10,256
Dacă ați merge undeva
unde cerul este mai negru,

23
00:01:10,280 --> 00:01:12,816
într-o zonă întunecată, poate în deșert,

24
00:01:12,840 --> 00:01:15,256
ați putea vedea centrul Căii Lactee

25
00:01:15,280 --> 00:01:18,240
întins dinaintea voastră,
sute de miliarde de stele.

26
00:01:18,690 --> 00:01:20,416
Este o imagine extrem de frumoasă.

27
00:01:20,440 --> 00:01:21,776
E plină de culoare.

28
00:01:21,800 --> 00:01:25,016
Însă este doar o parte 
a universului nostru.

29
00:01:25,040 --> 00:01:28,486
Puteți vedea că de-a lungul imaginii
este un soi de praf întunecat.

30
00:01:28,530 --> 00:01:30,736
Acela este praful din galaxia noastră

31
00:01:30,760 --> 00:01:33,416
ce obturează lumina stelelor.

32
00:01:33,440 --> 00:01:35,016
Dar ne descurcăm destul de bine.

33
00:01:35,040 --> 00:01:38,496
Chiar și cu ochiul liber
putem explora colțul nostru de univers.

34
00:01:38,520 --> 00:01:39,856
Se poate și mai bine.

35
00:01:39,880 --> 00:01:43,640
Putem folosi telescoape minunate,
precum Telescopul Hubble.

36
00:01:44,200 --> 00:01:46,376
Astronomii au obținut această imagine.

37
00:01:46,400 --> 00:01:48,296
Este denumită Hubble Deep Field,

38
00:01:48,320 --> 00:01:52,326
și au petrecut sute de ore 
observând o mică parte a cerului

39
00:01:52,350 --> 00:01:55,530
cât unghia degetului mare
văzută de la distanța brațului întins.

40
00:01:55,550 --> 00:01:56,776
Iar în această imagine

41
00:01:56,800 --> 00:01:58,456
puteți vedea sute de galaxii,

42
00:01:58,480 --> 00:02:01,936
și știm că trebuie să existe
sute de milioane, miliarde de galaxii

43
00:02:01,960 --> 00:02:03,336
în întregul univers,

44
00:02:03,360 --> 00:02:06,016
unele ca a noastră
și altele foarte diferite.

45
00:02:06,040 --> 00:02:08,846
Așa că vă gândiți: e în regulă,
îmi pot continua călătoria.

46
00:02:08,870 --> 00:02:11,946
E simplu. Trebuie doar să folosesc
un telescop foarte puternic

47
00:02:11,976 --> 00:02:13,750
și să privesc cerul, nimic mai mult.

48
00:02:13,960 --> 00:02:17,976
De fapt, pierdem mult
dacă ne limităm doar la asta.

49
00:02:18,000 --> 00:02:20,736
Asta se întâmplă
pentru că tot ce v-am spus până acum

50
00:02:20,760 --> 00:02:24,656
s-a referit doar la spectrul vizibil,
doar la ceea ce puteți vedea cu ochii,

51
00:02:24,680 --> 00:02:26,096
iar asta este o parte mică,

52
00:02:26,120 --> 00:02:29,480
o părticică infimă,
din ceea ce universul are să ne ofere.

53
00:02:30,160 --> 00:02:34,896
Există două mari probleme
cu observațiile în spectrul vizibil.

54
00:02:34,920 --> 00:02:37,656
Nu numai că pierdem informații
de la restul proceselor

55
00:02:37,680 --> 00:02:40,856
care emit alte tipuri de radiație,

56
00:02:40,880 --> 00:02:42,296
dar există două chestiuni.

57
00:02:42,320 --> 00:02:45,696
Prima se referă la praful
pe care l-am menționat mai devreme.

58
00:02:45,720 --> 00:02:48,656
Praful blochează lumina să ajungă la noi.

59
00:02:48,680 --> 00:02:53,376
Pe măsură ce privim mai adânc în Univers,
vedem mai puțină lumină.

60
00:02:53,410 --> 00:02:55,290
Praful o oprește să ajungă la noi.

61
00:02:55,520 --> 00:02:58,936
Dar există și o problemă foarte ciudată
cu utilizarea spectrului vizibil

62
00:02:58,960 --> 00:03:00,920
în scopul explorării universului.

63
00:03:01,640 --> 00:03:03,896
Luați un minut de pauză.

64
00:03:03,920 --> 00:03:06,920
Imaginați-vă că stați
la colțul unei străzi aglomerate.

65
00:03:07,080 --> 00:03:08,576
Mașinile trec pe lângă voi.

66
00:03:08,600 --> 00:03:10,000
Se apropie o ambulanță.

67
00:03:10,460 --> 00:03:12,536
Are pornită sirena cu sunetul ei ascuțit.

68
00:03:12,576 --> 00:03:15,976
(Imită sunetul sirenei)

69
00:03:16,000 --> 00:03:18,336
Sunetul pare să-și fi schimbat tonalitatea

70
00:03:18,360 --> 00:03:20,790
pe măsură ce se apropia
și se îndepărta de voi.

71
00:03:20,960 --> 00:03:25,280
Șoferul ambulanței nu a modificat sunetul
ca să se distreze pe seama voastră.

72
00:03:26,040 --> 00:03:28,616
Efectul este un produs al percepției.

73
00:03:28,640 --> 00:03:31,376
Undele sonore,
pe măsură ce ambulanța se apropia,

74
00:03:31,400 --> 00:03:32,616
erau comprimate

75
00:03:32,640 --> 00:03:34,576
și aveau o tonalitate mai ridicată.

76
00:03:34,600 --> 00:03:37,826
Pe măsură ce ambulanța se îndepărta,
undele sonore erau dilatate,

77
00:03:37,846 --> 00:03:39,536
și aveau o tonalitate mai joasă.

78
00:03:39,570 --> 00:03:41,480
Același lucru se întâmplă și cu lumina.

79
00:03:42,040 --> 00:03:44,416
Obiectele care se apropie de noi

80
00:03:44,440 --> 00:03:47,616
au undele luminoase comprimate,
făcându-le să apară mai albastre.

81
00:03:47,640 --> 00:03:49,856
Obiectele ce se îndepărtează de noi

82
00:03:49,880 --> 00:03:52,766
au undele luminoase dilatate,
făcându-le să apară mai roșii.

83
00:03:52,790 --> 00:03:55,920
Denumim aceste efecte
deplasarea spre albastru și spre roșu.

84
00:03:56,440 --> 00:03:59,376
Universul se extinde,

85
00:03:59,400 --> 00:04:03,576
deci toate obiectele se îndepărtează
unele de altele,

86
00:04:03,600 --> 00:04:06,280
ceea ce înseamnă
că totul are o tentă roșie.

87
00:04:07,040 --> 00:04:10,776
Și, în mod ciudat, dacă vă uitați
mai în profunzimea universului,

88
00:04:10,800 --> 00:04:15,096
veți vedea că obiectele îndepărtate
se mișcă mai repede și mai departe,

89
00:04:15,120 --> 00:04:17,379
ceea ce le face să apară și mai roșii.

90
00:04:17,560 --> 00:04:20,495
Dacă revenim la Hubble Deep Field

91
00:04:20,519 --> 00:04:23,216
și continuăm să cercetăm universul
tot mai adânc,

92
00:04:23,240 --> 00:04:24,776
folosind doar telescopul Hubble,

93
00:04:24,800 --> 00:04:27,496
când ajungem la o anumită depărtare,

94
00:04:27,520 --> 00:04:29,370
totul devine roșu,

95
00:04:29,920 --> 00:04:31,896
ceea ce aduce cu sine o altă problemă.

96
00:04:31,920 --> 00:04:33,976
Până la urmă ajungem atât de departe

97
00:04:34,000 --> 00:04:36,976
încât totul trece în domeniul infraroșu

98
00:04:37,000 --> 00:04:39,000
și nu mai vedem nimic.

99
00:04:39,680 --> 00:04:41,376
Deci trebuie să ocolim problema.

100
00:04:41,400 --> 00:04:43,216
Altfel, călătoria mea este limitată.

101
00:04:43,240 --> 00:04:45,136
Voiam să explorez întreg universul,

102
00:04:45,160 --> 00:04:49,080
nu doar ceea ce era vizibil
până la limita domeniului infraroșu.

103
00:04:50,160 --> 00:04:51,416
Există o cale.

104
00:04:51,440 --> 00:04:52,816
Se numește radioastronomie.

105
00:04:52,840 --> 00:04:55,176
Astronomii o utilizează de zeci de ani.

106
00:04:55,200 --> 00:04:56,496
Este un domeniu fantastic.

107
00:04:56,520 --> 00:05:00,316
Vă prezint Radio Telescopul Parkes,
denumit de pasionați „The Dish” (Antena).

108
00:05:00,340 --> 00:05:01,816
Poate că ați văzut filmul.

109
00:05:01,840 --> 00:05:03,776
Tehnica radio este cu adevărat genială.

110
00:05:03,800 --> 00:05:06,086
Ne permite să pătrundem
mult mai în profunzime.

111
00:05:06,130 --> 00:05:08,696
Nu este limitată de praf,

112
00:05:08,720 --> 00:05:10,976
deci poți vedea totul din univers,

113
00:05:11,000 --> 00:05:13,406
iar deplasarea spre roșu
nu e atât de problematică

114
00:05:13,406 --> 00:05:16,500
pentru că putem construi receptoare
pentru lățimi mari de bandă.

115
00:05:16,600 --> 00:05:20,536
Ce vede telescopul Parkes când îl orientăm
către centrul Căii Lactee?

116
00:05:20,560 --> 00:05:22,520
Ar trebui să vedem ceva fantastic, nu?

117
00:05:23,160 --> 00:05:26,056
Ei bine, chiar vedem ceva interesant.

118
00:05:26,080 --> 00:05:27,736
Am scăpat de tot praful.

119
00:05:27,760 --> 00:05:31,200
Cum am mai spus, undele radio
trec prin praf, deci nu e o problemă.

120
00:05:31,840 --> 00:05:33,736
Dar imaginea este foarte diferită.

121
00:05:33,760 --> 00:05:37,576
Vedem centrul galaxiei strălucind,

122
00:05:37,600 --> 00:05:39,280
dar nu e lumina stelelor.

123
00:05:39,960 --> 00:05:43,096
Această lumină se numește
radiație sincrotronă,

124
00:05:43,120 --> 00:05:47,720
și este formată din electroni în mișcare
prin câmpurile magnetice ale cosmosului.

125
00:05:48,280 --> 00:05:51,376
Deci imaginea e umplută
de această strălucire.

126
00:05:51,400 --> 00:05:54,696
Și mai putem vedea șuvițe ciudate
ce radiază din ea

127
00:05:54,720 --> 00:05:57,216
și obiecte care nu corespund

128
00:05:57,240 --> 00:05:59,960
cu nimic din ceea ce vedem
cu proprii ochi.

129
00:06:00,180 --> 00:06:02,656
Dar interpretarea acestei imagini
este dificilă,

130
00:06:02,680 --> 00:06:05,746
pentru că, după cum puteți vedea,
are o rezoluție foarte slabă.

131
00:06:05,770 --> 00:06:07,786
Undele radio au o lungime de undă mare,

132
00:06:07,820 --> 00:06:09,976
ceea ce le face să aibă o rezoluție slabă.

133
00:06:10,000 --> 00:06:12,056
De asemenea, imaginea este alb/negru,

134
00:06:12,080 --> 00:06:15,840
deci nu știm culoarea obiectelor din ea.

135
00:06:16,640 --> 00:06:18,016
Revenind în prezent.

136
00:06:18,040 --> 00:06:19,496
Putem construi telescoape

137
00:06:19,520 --> 00:06:22,136
care pot depăși aceste probleme.

138
00:06:22,160 --> 00:06:25,496
Vă arăt aici o imagine
a Radio Observatorului Murchison,

139
00:06:25,520 --> 00:06:28,296
un loc excelent
pentru construirea radiotelescoapelor.

140
00:06:28,320 --> 00:06:30,616
Este neted, este uscat,

141
00:06:30,640 --> 00:06:33,616
dar cel mai important,
este lipsit de perturbații radio:

142
00:06:33,640 --> 00:06:36,736
nu sunt telefoane mobile,
Wi-Fi sau altceva,

143
00:06:36,760 --> 00:06:39,256
pur și simplu nu există interferențe,

144
00:06:39,280 --> 00:06:42,450
deci e un loc perfect
pentru amplasarea unui radiotelescop.

145
00:06:42,880 --> 00:06:45,736
Telescopul la care am lucrat câțiva ani

146
00:06:45,760 --> 00:06:47,696
se numește Murchison Widefield Array

147
00:06:47,720 --> 00:06:50,736
și am să vă arăt o scurtă filmare
din timpul construcției sale.

148
00:06:50,760 --> 00:06:54,016
Acesta este un grup
de studenți și absolvenți

149
00:06:54,040 --> 00:06:55,296
din Perth.

150
00:06:55,320 --> 00:06:57,056
Îi numim Armata Studențească,

151
00:06:57,080 --> 00:07:00,076
iar aceștia și-au dedicat timpul
construirii unui radiotelescop.

152
00:07:00,110 --> 00:07:01,750
Nu se acordă credite pentru asta.

153
00:07:02,320 --> 00:07:05,216
Și asamblează acești dipoli radio.

154
00:07:05,240 --> 00:07:10,200
Aceștia recepționează frecvențele joase,
precum cele de la posturile radio sau TV.

155
00:07:11,000 --> 00:07:14,096
Iar aici îi poziționăm
pe suprafața deșertului.

156
00:07:14,120 --> 00:07:16,896
Telescopul complet, desfășurat,
ocupă 10 kilometri pătrați

157
00:07:16,930 --> 00:07:18,696
în deșertul Australiei de Vest.

158
00:07:18,720 --> 00:07:21,696
Și partea interesantă este
că nu are piese în mișcare.

159
00:07:21,720 --> 00:07:23,806
Pur și simplu montăm aceste antene

160
00:07:23,830 --> 00:07:26,096
într-o rețea asemănătoare
unei plase de sârmă.

161
00:07:26,120 --> 00:07:27,296
E destul de ieftin.

162
00:07:27,320 --> 00:07:29,296
Semnalul este transmis prin cabluri

163
00:07:29,320 --> 00:07:31,376
de la antene

164
00:07:31,400 --> 00:07:33,936
către centrul de procesare.

165
00:07:33,960 --> 00:07:35,736
Iar dimensiunea acestui telescop,

166
00:07:35,760 --> 00:07:38,416
faptul că l-am construit
pe întreg deșertul,

167
00:07:38,440 --> 00:07:41,240
ne oferă o rezoluție mai bună
decât telescopul Parkes.

168
00:07:41,880 --> 00:07:45,416
Deci centralizăm informația

169
00:07:45,440 --> 00:07:48,976
și o trimitem mai departe
către un supercalculator, aici în Perth,

170
00:07:49,000 --> 00:07:50,286
unde intru eu în schemă.

171
00:07:51,320 --> 00:07:52,536
(Oftează)

172
00:07:52,560 --> 00:07:53,776
Informația radio.

173
00:07:53,800 --> 00:07:55,616
Mi-am petrecut ultimii cinci ani

174
00:07:55,640 --> 00:07:58,496
lucrând cu date complexe,
foarte interesante,

175
00:07:58,520 --> 00:08:00,676
pe care nu le mai văzuse nimeni
până atunci.

176
00:08:00,700 --> 00:08:02,656
Am petrecut mult timp calibrând,

177
00:08:02,680 --> 00:08:06,576
cheltuind milioane de ore de procesare
pe supercomputere

178
00:08:06,600 --> 00:08:08,800
și încercând să descifrez acea informație.

179
00:08:09,360 --> 00:08:11,296
Iar cu acest telescop,

180
00:08:11,320 --> 00:08:12,576
cu aceste date,

181
00:08:12,600 --> 00:08:16,536
am cercetat cerul
întregii emisfere sudice,

182
00:08:16,560 --> 00:08:21,926
„The Galactic and Extragalactic
All-Sky MWA Survey”,

183
00:08:21,956 --> 00:08:23,720
sau GLEAM, cum îl numesc eu.

184
00:08:24,440 --> 00:08:25,896
Și sunt foarte entuziasmată.

185
00:08:25,920 --> 00:08:29,301
Acest studiu urmează să fie publicat,
dar încă nu a fost arătat,

186
00:08:29,325 --> 00:08:31,256
deci sunteți primii oameni

187
00:08:31,280 --> 00:08:34,760
care văd acest studiu al bolții cerești
din întreaga emisferă sudică.

188
00:08:34,799 --> 00:08:38,120
Sunt încântată să împărtășesc cu voi
câteva imagini din acest studiu.

189
00:08:38,880 --> 00:08:40,775
Imaginați-vă că ați mers la Murchison,

190
00:08:40,799 --> 00:08:42,895
că ați campat sub cerul înstelat

191
00:08:42,919 --> 00:08:44,536
și că priviți spre sud.

192
00:08:44,560 --> 00:08:46,227
Ați văzut polul sud ceresc,

193
00:08:46,251 --> 00:08:47,456
galaxia răsărind.

194
00:08:47,480 --> 00:08:50,096
Dacă suprapun imaginea radio,

195
00:08:50,120 --> 00:08:52,776
vedem ce am obținut prin studiul nostru.

196
00:08:52,800 --> 00:08:55,856
Observați că spațiul cosmic
nu mai e întunecat de praf.

197
00:08:55,880 --> 00:08:58,296
Strălucește de radiație sincrotronă

198
00:08:58,320 --> 00:09:00,816
și mii de puncte sunt vizibile.

199
00:09:00,840 --> 00:09:04,136
Marele Nor al lui Magellan,
cel mai apropiat vecin galactic al nostru,

200
00:09:04,160 --> 00:09:07,376
este portocaliu, și nu alb-albastru
cum îl știam de obicei.

201
00:09:07,400 --> 00:09:10,776
Deci se întâmplă multe lucruri aici.
Să privim mai de aproape.

202
00:09:10,800 --> 00:09:13,216
Dacă ne orientăm privirea
spre centrul galactic,

203
00:09:13,240 --> 00:09:16,456
ce văzusem mai devreme în imaginea
capturată de telescopul Parkes,

204
00:09:16,480 --> 00:09:18,856
rezoluție mică, alb/negru,

205
00:09:18,880 --> 00:09:20,960
și suprapunem imaginea GLEAM,

206
00:09:22,200 --> 00:09:26,056
veți constata că rezoluția s-a îmbunătățit
de o sută de ori.

207
00:09:26,080 --> 00:09:28,936
Avem acum o imagine color a cerului,

208
00:09:28,960 --> 00:09:30,296
o imagine tehnicolor.

209
00:09:30,320 --> 00:09:33,296
Nu este o imagine
prezentată în culori false.

210
00:09:33,320 --> 00:09:35,720
Acestea sunt culorile adevărate radio.

211
00:09:36,600 --> 00:09:39,416
Ce-am făcut a fost să colorez
frecvențele joase în roșu

212
00:09:39,440 --> 00:09:41,056
și pe cele înalte în albastru,

213
00:09:41,080 --> 00:09:42,656
iar pe cele de mijloc în verde.

214
00:09:42,680 --> 00:09:44,896
Și așa am obținut acest curcubeu.

215
00:09:44,920 --> 00:09:47,176
Iar asta nu este culoare falsă.

216
00:09:47,200 --> 00:09:50,136
Culorile din această imagine
ne dezvăluie procesele fizice

217
00:09:50,160 --> 00:09:51,400
care au loc în univers.

218
00:09:51,974 --> 00:09:54,736
De exemplu, dacă vă uitați
de-a lungul galaxiei,

219
00:09:54,760 --> 00:09:56,526
strălucește de radiație sincrotronă,

220
00:09:56,560 --> 00:09:58,616
care e portocalie spre roșu în pricinpal,

221
00:09:58,640 --> 00:10:01,760
dar dacă ne apropiem foarte mult,
vedem mici puncte albastre.

222
00:10:02,320 --> 00:10:03,896
Dacă mărim imaginea,

223
00:10:03,920 --> 00:10:06,456
aceste puncte albastre
sunt plasmă ionizată

224
00:10:06,480 --> 00:10:08,460
ce înconjoară stele foarte luminoase,

225
00:10:08,680 --> 00:10:11,456
și din cauză că blochează lumina roșie,

226
00:10:11,480 --> 00:10:13,120
ele apar albastre.

227
00:10:13,880 --> 00:10:16,816
Ele ne pot indica
regiunile de formare a stelelor

228
00:10:16,840 --> 00:10:18,096
din galaxia noastră.

229
00:10:18,120 --> 00:10:19,736
Și le-am descoperit imediat.

230
00:10:19,760 --> 00:10:22,816
Privim galaxia și culoarea ne spune
că ele sunt prezente acolo.

231
00:10:22,840 --> 00:10:24,646
Puteți vedea mici baloane de săpun,

232
00:10:24,660 --> 00:10:27,856
mici cercuri în jurul câmpului galactic,

233
00:10:27,880 --> 00:10:30,260
iar acestea sunt rămășițele supernovelor.

234
00:10:30,600 --> 00:10:32,296
Când o stea explodează,

235
00:10:32,320 --> 00:10:34,776
stratul exterior este expulzat

236
00:10:34,800 --> 00:10:38,096
și călătorește prin spațiu,
adunând materie

237
00:10:38,120 --> 00:10:40,080
și producând o mică crustă.

238
00:10:40,800 --> 00:10:44,176
Este un vechi mister pentru astronomi

239
00:10:44,200 --> 00:10:46,710
unde se află
toate aceste rămășițe de supernove.

240
00:10:46,960 --> 00:10:51,296
Știm că trebuie să existe
mulți electroni de mare energie în galaxie

241
00:10:51,320 --> 00:10:53,976
pentru a produce radiația sincrotronă
pe care o vedem,

242
00:10:54,000 --> 00:10:56,576
și credem că aceștia
sunt produși de supernove,

243
00:10:56,600 --> 00:10:58,376
dar par să nu fie destule.

244
00:10:58,400 --> 00:11:02,296
Din fericire, GLEAM este foarte bun
la detectarea acestor rămășițe,

245
00:11:02,320 --> 00:11:05,600
și sperăm că vom publica un studiu
despre acest lucru în curând.

246
00:11:05,800 --> 00:11:07,056
Asta-i bine.

247
00:11:07,080 --> 00:11:09,416
Am explorat universul apropiat,

248
00:11:09,440 --> 00:11:11,816
dar voiam să pătrund mai adânc
și mai departe.

249
00:11:11,840 --> 00:11:13,920
Voiam să las în urmă Calea Lactee.

250
00:11:14,520 --> 00:11:18,296
Întâmplător, putem vedea un obiect
foarte interesant în dreapta, sus,

251
00:11:18,320 --> 00:11:20,536
iar acesta este o radiogalaxie,

252
00:11:20,560 --> 00:11:21,800
Centaurus A.

253
00:11:22,240 --> 00:11:23,496
Dacă mărim imaginea asta,

254
00:11:23,520 --> 00:11:26,920
vedem două jeturi imense
împinse în spațiul cosmic.

255
00:11:27,600 --> 00:11:30,496
Și dacă priviți chiar în centru,
între acele două jeturi,

256
00:11:30,520 --> 00:11:32,896
veți vedea o galaxie ca a noastră.

257
00:11:32,920 --> 00:11:35,376
O spirală. Are o zonă de praf.

258
00:11:35,400 --> 00:11:37,016
Este o galaxie normală.

259
00:11:37,040 --> 00:11:40,656
Dar aceste jeturi
sunt vizibile doar în spectrul radio.

260
00:11:40,680 --> 00:11:44,276
Dacă am fi studiat doar spectrul vizibil,
nici n-am fi știut că ele există,

261
00:11:44,320 --> 00:11:47,360
și sunt de mii de ori mai mari
decât galaxia însăși.

262
00:11:47,480 --> 00:11:50,320
Ce se întâmplă?
Cine produce aceste jeturi?

263
00:11:51,160 --> 00:11:54,696
La centrul fiecărei galaxii pe care o știm

264
00:11:54,720 --> 00:11:56,976
se află o gaură neagră supermasivă.

265
00:11:57,000 --> 00:12:00,416
Găurile negre sunt invizibile.
De aceea sunt numite așa.

266
00:12:00,440 --> 00:12:03,456
Tot ce poți vedea este devierea luminii
în jurul lor,

267
00:12:03,480 --> 00:12:07,776
iar uneori, când o stea sau un nor gazos
le intră în orbită,

268
00:12:07,800 --> 00:12:10,536
acestea sunt dezintegrate
datorită forței gravitaționale,

269
00:12:10,560 --> 00:12:13,040
formând, ceea ce noi numim,
un disc de acreție.

270
00:12:13,640 --> 00:12:16,856
Discul de acreție strălucește puternic
în domeniul radiației X,

271
00:12:16,880 --> 00:12:21,296
iar câmpuri magnetice puternice
pot lansa materia în spațiu

272
00:12:21,320 --> 00:12:23,360
la viteze apropiate de viteza luminii.

273
00:12:23,520 --> 00:12:26,680
Deci aceste jeturi sunt vizibile
în domeniul radio

274
00:12:27,240 --> 00:12:29,690
și asta este ceea ce am găsit noi.

275
00:12:30,040 --> 00:12:34,056
E bine, e chiar foarte bine că am reușit
să vedem o radiogalaxie. E plăcut.

276
00:12:34,080 --> 00:12:36,256
Dar dacă vă uitați
în partea de sus a imaginii

277
00:12:36,280 --> 00:12:38,016
veți vedea o altă radiogalaxie.

278
00:12:38,040 --> 00:12:41,480
Pare mai mai mică, dar numai din cauză
că este mai îndepărtată.

279
00:12:41,800 --> 00:12:44,456
OK. Două galaxii.

280
00:12:44,480 --> 00:12:46,056
Le vedem. E bine.

281
00:12:46,080 --> 00:12:47,816
Dar ce-i cu restul de puncte?

282
00:12:47,840 --> 00:12:49,400
Probabil sunt doar stele.

283
00:12:49,880 --> 00:12:51,096
Nu sunt.

284
00:12:51,120 --> 00:12:52,720
Toate sunt radiogalaxii.

285
00:12:53,320 --> 00:12:56,216
Toate punctele din această imagine

286
00:12:56,240 --> 00:12:57,976
este o galaxie îndepărtată,

287
00:12:58,000 --> 00:13:00,856
la milioane sau miliarde de ani lumină

288
00:13:00,880 --> 00:13:03,496
cu o gaură neagră supermasivă în centru

289
00:13:03,520 --> 00:13:07,096
ce împinge materie în spațiu
cu o viteză aproape de cea a luminii.

290
00:13:07,120 --> 00:13:08,880
Este incredibil.

291
00:13:09,680 --> 00:13:13,416
Iar studiul este mult mai cuprinzător
decât ceea ce v-am arătat eu aici.

292
00:13:13,440 --> 00:13:15,976
Dacă examinăm întreg studiul,

293
00:13:16,000 --> 00:13:20,096
puteți vedea că am găsit
300.000 astfel de galaxii.

294
00:13:20,120 --> 00:13:23,016
Este cu adevărat o odisee extraordinară.

295
00:13:23,040 --> 00:13:25,696
Am descoperit toate aceste galaxii

296
00:13:25,720 --> 00:13:29,280
până la primele găuri negre supermasive.

297
00:13:29,960 --> 00:13:33,240
Sunt foarte mândră de asta,
și vom publica studiul săptămâna viitoare.

298
00:13:33,280 --> 00:13:36,096
Dar asta nu e tot.

299
00:13:36,120 --> 00:13:40,456
Am explorat prin aceste observații
cele mai îndepărtate colțuri ale galaxiei,

300
00:13:40,480 --> 00:13:43,440
dar această imagine mai ascunde ceva.

301
00:13:44,320 --> 00:13:47,616
Vă duc înapoi în timp, la începuturi.

302
00:13:47,640 --> 00:13:51,296
La apariția universului
s-a produs Big Bang-ul,

303
00:13:51,320 --> 00:13:55,376
care a lăsat în urma lui
o mare de hidrogen,

304
00:13:55,400 --> 00:13:56,896
de hidrogen neutru.

305
00:13:56,920 --> 00:13:59,696
Iar când au apărut
primele stele și galaxii,

306
00:13:59,720 --> 00:14:01,816
au ionizat acel hidrogen.

307
00:14:01,840 --> 00:14:05,280
Deci Universul a trecut
de la o stare neutră la una ionizată.

308
00:14:06,160 --> 00:14:09,336
Acest eveniment și-a lăsat amprenta
peste tot, în jur.

309
00:14:09,360 --> 00:14:11,096
Este pretutindeni, ne pătrunde,

310
00:14:11,120 --> 00:14:12,876
ca Forța (din Războiul Stelelor).

311
00:14:12,900 --> 00:14:16,280
Pentru că asta s-a întâmplat
foarte demult,

312
00:14:17,000 --> 00:14:18,980
semnalul s-a deplasat spre roșu,

313
00:14:19,560 --> 00:14:22,626
iar acum este la frecvențe foarte joase.

314
00:14:22,660 --> 00:14:25,336
Este la aceeași frecvență
ca aceea din cercetările mele,

315
00:14:25,360 --> 00:14:26,736
dar e foarte slab.

316
00:14:26,760 --> 00:14:30,640
E de miliarde de ori mai slab
decât obiectele din studiul meu.

317
00:14:31,320 --> 00:14:36,216
Poate că telescopul nostru nu e
suficient de sensibil să îl detecteze.

318
00:14:36,240 --> 00:14:38,736
Însă, există un nou radiotelescop.

319
00:14:38,760 --> 00:14:40,416
Deci nu pot avea o navă cosmică,

320
00:14:40,440 --> 00:14:41,696
dar pot avea

321
00:14:41,720 --> 00:14:44,576
unul dintre cele mai mari
radiotelescoape din lume.

322
00:14:44,600 --> 00:14:48,216
Construim Square Kilometre Array,
un nou radiotelescop,

323
00:14:48,240 --> 00:14:50,666
ce va fi de o mie de ori mai mare ca MWA,

324
00:14:50,710 --> 00:14:54,216
și de o mie de ori mai sensibil,
și va avea o rezoluție mai bună.

325
00:14:54,240 --> 00:14:56,716
Ar trebui să putem găsi
zeci de milioane de galaxii.

326
00:14:56,740 --> 00:14:58,816
Și poate că, în adâncurile acelui semnal,

327
00:14:58,840 --> 00:15:03,016
voi avea ocazia să văd primele stele
și galaxii prinzând viață,

328
00:15:03,040 --> 00:15:05,400
începutul timpului însuși.

329
00:15:05,920 --> 00:15:07,136
Vă mulțumesc.

330
00:15:07,160 --> 00:15:09,920
(Aplauze)