De fiecare dată când inspiri,
aerul este transportat prin trahee,
printr-o serie de canale numite bronhii
și în final ajunge la mici grupări
de saci cu aer, numite alveole.
Există 600 de milioane de alveole
în plămâni,
ce însumează o suprafață
de aproximativ 75 de metri pătrați,
suprafața unui teren de tenis.
Acești săculeți, de grosimea unei celule,
facilitează un schimb esențial:
permit intrarea oxigenului
din aer în sânge
și eliminarea dioxidului de carbon.
Pneumonia distruge acest schimb.
Pneumonia e o infecție a alveolelor
ce cauzează umplerea lor cu lichid.
Există diverse tipuri de patogeni
ce pot cauza pneumonie.
Cei mai comuni sunt virusuri sau bacterii.
Acești invadatori microscopici
intră în corp prin intermediul picăturilor
din aerul pe care îl respirăm,
fie când ne atingem ochii, nasul sau gura
imediat ce am atins
o suprafață contaminată.
Apoi, invadatorii se întâlnesc cu primul
nivel de apărare al tractului respirator,
aparatul mucociliar.
Aparatul mucociliar e format din mucus,
în care sunt prinși invadatorii
și niște fibre subțiri, numite cili,
ce transportă mucusul spre gură,
unde e eliminat prin tuse.
Însă o parte din acești invadatori
pot trece de aparatul mucociliar
și să ajungă în plămâni,
unde se află alveolele pulmonare.
Deoarece alveolele realizează
un schimb esențial
între sânge și aerul din exterior,
acestea au propriile lor
celule albe specializate sau macrofage,
ce ne apără împotriva
corpurilor străine prin cuprinderea
și consumarea acestora.
Când agenții patogeni ajung în plămâni,
macrofagele încearcă să îi distrugă.
Sistemul imunitar eliberează în alveole
celule albe suplimentare,
pentru a ajuta.
Când celulele sistemului imunitar
luptă cu patogenii, apare inflamația
și un fluid ca produs secundar al ei.
Când cantitatea de fluid crește,
schimbul de gaze din alveole
e mult mai dificil.
Deoarece cantitatea din sânge
a dioxidului de carbon crește,
corpul respiră mai repede,
ca să elimine dioxidul de carbon
și să inspire mai mult oxigen.
Respirația rapidă e un simptom
foarte obișnuit în pneumonie.
Corpul se forțează și să elimine
fluidul din alveole prin tuse.
Determinarea cauzei pneumoniei e dificilă,
dar în momentul în care e cunoscută,
doctorii pot prescrie antibiotice
ce pot include tratamente
antibacteriene sau antivirale.
Antibioticele ajută corpul
să țină infecția sub control.
Pe măsură ce patogenul e eliminat,
corpul elimină sau absoarbe treptat
fluidul și celulele moarte.
Cele mai rele simptome dispar
în aproximativ o săptămână,
dar recuperarea completă
poate dura chiar și o lună.
Dealtfel, adulții sănătoși
pot trata pneumonia acasă.
Dar pentru anumite grupuri,
pneumonia poate fi mult mai severă,
având nevoie de spitalizare și oxigen,
ventilație artificială
sau alte măsuri de susținere,
în timp ce corpul se luptă cu infecția.
Fumatul afectează cilii,
care nu mai pot elimina
nici măcar cantitatea normală
de mucus și secreție,
cu atât mai puțin cantitatea crescută
din cazul pneumoniei.
Bolile genetice și autoimune
pot predispune unele persoane
la infecția cu patogeni
ce cauzează pneumonie.
Copiii și persoanele în vârstă
au o eliminare mucociliară mai redusă
și un sistem imunitar mai slab.
Iar dacă cineva are pneumonie virală,
riscul de infecție respiratorie bacteriană
e mai ridicat.
Multe decese cauzate de pneumonie
apar din lipsa asistenței medicale.
Însă uneori, chiar cu o îngrijire corectă,
corpul nu mai poate susține
lupta împotriva infecției,
activând căi inflamatorii în tot corpul,
nu doar în plămâni.
Acesta e un mecanism de protecție,
dar după prea mult timp în această stare,
organele încep să cedeze,
cauzând șoc și uneori chiar moartea.
Așadar, cum putem să prevenim pneumonia?
O dietă sănătoasă, odihna suficientă
și activitatea fizică
îți ajută corpul să lupte cu infecțiile.
Vaccinurile te pot proteja împotriva
formelor obișnuite de pneumonie,
iar spălatul regulat pe mâini
previne răspândirea acestor patogeni
și îi protejează pe cei mai vulnerabili
de cazurile severe de pneumonie.