WEBVTT

00:00:06.698 --> 00:00:08.793
Ce face o carte carte?

00:00:08.793 --> 00:00:12.828
E doar ceva ce păstrează
și comunică informații?

00:00:12.828 --> 00:00:14.509
Sau e ceva legat de hârtie,

00:00:14.509 --> 00:00:15.236
copertare,

00:00:15.236 --> 00:00:15.984
font,

00:00:15.984 --> 00:00:16.736
cerneală,

00:00:16.736 --> 00:00:17.973
greutatea ei în mână,

00:00:17.973 --> 00:00:19.803
mirosul paginilor?

00:00:19.803 --> 00:00:21.112
Asta să fie o carte?

00:00:21.112 --> 00:00:22.486
Probabil că nu.

00:00:22.486 --> 00:00:23.483
Asta?

00:00:23.483 --> 00:00:24.763
Pentru a răspunde,

00:00:24.763 --> 00:00:27.525
trebuie să ne întoarcem
la începutul cărții așa cum o știm

00:00:27.525 --> 00:00:30.698
și să înțelegem cum s-au unit
aceste elemente și au dat naștere

00:00:30.698 --> 00:00:33.240
la ceva ce e mai mult
decât suma componentelor.

00:00:33.240 --> 00:00:36.859
Cel mai vechi lucru pe care-l considerăm
o carte e codexul,

00:00:36.859 --> 00:00:39.949
o grămadă de pagini legate într-o parte.

00:00:39.949 --> 00:00:42.395
Dar adevăratul punct de cotitură
din istoria cărții

00:00:42.395 --> 00:00:46.575
a fost presa de tipar a lui Johannes
Gutenberg, la mijlocul sec. al XV-lea.

00:00:46.575 --> 00:00:51.642
Conceptul literelor mobile a fost inventat
mult mai devreme în cultura orientală,

00:00:51.642 --> 00:00:55.833
dar apariția presei de tipar
a lui Gutenberg a avut un efect puternic.

00:00:55.833 --> 00:00:59.949
Dintr-o dată, clasa de elită
a călugărilor și a clasei conducătoare

00:00:59.949 --> 00:01:02.531
nu mai controlau producția de texte.

00:01:02.531 --> 00:01:04.328
Mesajele se distribuiau mai ușor

00:01:04.328 --> 00:01:07.333
și se puteau face copii în mod constant,

00:01:07.333 --> 00:01:10.432
așa că au apărut tipografii
peste tot în Europa.

00:01:10.432 --> 00:01:15.268
Produsul acestui boom bibliografic
ne este familiar în anumite privințe,

00:01:15.268 --> 00:01:17.949
dar foarte diferit în altele.

00:01:18.469 --> 00:01:22.796
Scheletul cărții cuprinde hârtia,
literele și coperta.

00:01:22.796 --> 00:01:27.044
Cu mai mult de 1000 de ani în urmă,
China a inventat hârtia pentru scris,

00:01:27.044 --> 00:01:30.516
care, la rândul ei, a fost precedată
de papirusul egiptean.

00:01:30.516 --> 00:01:32.707
Până în secolul al XVI-lea,

00:01:32.707 --> 00:01:35.236
europenii au scris
pe fâșii subțiri de lemn

00:01:35.236 --> 00:01:39.176
și pe pergament rezistent
făcut din piele de animale.

00:01:39.176 --> 00:01:43.022
În cele din urmă, popularitatea hârtiei
a cuprins întreaga Europă,

00:01:43.022 --> 00:01:47.673
înlocuind pergamentul în majoritatea
cazurilor, fiind mai ieftin în vrac.

00:01:47.673 --> 00:01:51.576
S-au obținut cerneluri combinând
vopsele de origine vegetală și animală

00:01:51.576 --> 00:01:53.046
cu apă sau vin,

00:01:53.046 --> 00:01:55.519
însă, deoarece apa nu stă
pe literele de metal,

00:01:55.519 --> 00:02:00.144
folosirea presei tipografice a necesitat
utilizarea cernelii pe bază de ulei.

00:02:00.144 --> 00:02:03.513
Tipografii foloseau cerneală neagră
făcută din funingine,

00:02:03.513 --> 00:02:04.425
terebentină

00:02:04.435 --> 00:02:06.138
și ulei de nucă.

00:02:06.138 --> 00:02:08.236
Dar dimensiunea și tipul literelor?

00:02:08.236 --> 00:02:12.577
Primele litere mobile
erau litere inversate

00:02:12.577 --> 00:02:16.673
ieșite în relief la capetele stocurilor
din aliaj de plumb.

00:02:16.673 --> 00:02:19.147
Erau făcute manual și costisitoare,

00:02:19.147 --> 00:02:22.865
iar designul era la fel de diferit
ca și oamenii care făceau matrițele.

00:02:22.865 --> 00:02:27.151
Standardizarea nu a fost posibilă
decât odată cu producția în masă

00:02:27.151 --> 00:02:30.830
și crearea unui sistem accesibil
de procesare de texte.

00:02:30.830 --> 00:02:36.230
Cât despre stil, putem să-i mulțumim
lui Nicolas Jenson pentru două tipuri

00:02:36.230 --> 00:02:38.610
de Roman font ce au dus la alte mii,

00:02:38.610 --> 00:02:41.248
inclusiv familiarul Times Roman.

00:02:41.248 --> 00:02:44.013
Ceva trebuia să unească toate astea,

00:02:44.013 --> 00:02:46.399
și până la sfârșitul secolului al XV-lea,

00:02:46.399 --> 00:02:48.732
coperțile erau fie din lemn,

00:02:48.732 --> 00:02:51.045
fie din foi de hârtie lipite laolaltă.

00:02:51.045 --> 00:02:54.698
Acestea au fost înlocuite
cu mucava cu sfoară,

00:02:54.698 --> 00:02:59.482
inițial destinată coperților
de înaltă calitate din sec. al XVII-lea,

00:02:59.482 --> 00:03:02.947
dar mai târziu ca o opțiune mai ieftină.

00:03:02.947 --> 00:03:06.550
Azi ilustrațiile de copertă produse
în masă sunt instrumente de marketing,

00:03:06.550 --> 00:03:10.304
dar la început designul coperții
avea rolul de a ordona.

00:03:10.304 --> 00:03:12.839
Chiar și cotoarele au propria istorie.

00:03:12.839 --> 00:03:16.406
Inițial, nu erau considerate
importante din punct de vedere estetic,

00:03:16.406 --> 00:03:19.743
iar cele mai vechi erau plate
și nu rotunjite.

00:03:19.743 --> 00:03:22.516
Forma aplatizată a făcut cărțile
mai ușor de citit,

00:03:22.516 --> 00:03:25.522
cartea putând sta mai ușor pe masă.

00:03:25.522 --> 00:03:30.453
Însă acele cotoare se deteriorau
mai ușor ca urmare o folosirii.

00:03:30.453 --> 00:03:32.580
O formă rotunjită a rezolvat
problema aceea,

00:03:32.580 --> 00:03:34.555
deși au apărut probleme noi,

00:03:34.555 --> 00:03:37.389
cum ar fi faptul că se închidea cartea.

00:03:37.389 --> 00:03:39.263
Dar flexibilitatea era mai importantă,

00:03:39.263 --> 00:03:41.609
în special pentru cititorul activ.

00:03:41.609 --> 00:03:45.266
Pe măsură ce cartea evoluează
și noi înlocuim cărțile legate

00:03:45.266 --> 00:03:47.855
cu ecrane plate și cerneală electronică,

00:03:47.855 --> 00:03:50.953
sunt aceste obiecte și fișiere
cărți cu adevărat?

00:03:50.953 --> 00:03:53.636
Atingerea coperții sau mirosul hârtiei

00:03:53.636 --> 00:03:55.738
adaugă ceva esențial acestei experiențe?

00:03:55.738 --> 00:03:58.837
Sau magia trăiește doar în cuvinte,

00:03:58.837 --> 00:04:01.018
indiferent de modul de prezentare?