1
00:00:00,000 --> 00:00:03,000
Să vă rog să ridicaţi mâinile

2
00:00:03,000 --> 00:00:05,000
sau să aplaudaţi,

3
00:00:05,000 --> 00:00:08,000
cei care faceţi parte din generaţii diferite?

4
00:00:08,000 --> 00:00:10,000
Mă interesează câţi

5
00:00:10,000 --> 00:00:12,000
aveţi de la 3 până la 12 ani.

6
00:00:12,000 --> 00:00:16,000
(Râsete)

7
00:00:16,000 --> 00:00:19,000
Nici unul, nu?

8
00:00:19,000 --> 00:00:21,000
Bine.

9
00:00:21,000 --> 00:00:23,000
Voi vorbi despre dinozauri.

10
00:00:23,000 --> 00:00:26,000
Vă amintiţi de dinozauri când eraţi la acea vârstă?

11
00:00:26,000 --> 00:00:31,000
(Aplauze)

12
00:00:33,000 --> 00:00:36,000
Dinozaurii sunt destul de amuzanţi, ştiţi...

13
00:00:36,000 --> 00:00:38,000
(Râsete)

14
00:00:38,000 --> 00:00:40,000
... noi ne cam îndreptăm într-o direcţie destul de diferită acuma.

15
00:00:40,000 --> 00:00:43,000
Sper că vă daţi cu toţii seama de asta.

16
00:00:43,000 --> 00:00:45,000
Aşa că vă voi spune în faţă ce am de spus:

17
00:00:45,000 --> 00:00:47,000
Încercaţi să nu dispăreţi complet.

18
00:00:47,000 --> 00:00:49,000
(Râsete)

19
00:00:49,000 --> 00:00:51,000
Asta este tot.

20
00:00:51,000 --> 00:00:55,000
(Râsete)

21
00:00:55,000 --> 00:00:57,000
Oamenii mă întreabă de multe ori,

22
00:00:57,000 --> 00:01:00,000
de fapt, una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le aud

23
00:01:00,000 --> 00:01:04,000
este: "de ce copiilor le plac atât de mult dinozaurii?"

24
00:01:04,000 --> 00:01:06,000
Ce-i atât de fascinant?

25
00:01:06,000 --> 00:01:09,000
Şi de obicei spun doar:

26
00:01:09,000 --> 00:01:11,000
''Păi, dinozaurii erau mari,

27
00:01:11,000 --> 00:01:14,000
diferiţi şi au dispărut.''

28
00:01:14,000 --> 00:01:16,000
Au dispărut cu toţii.

29
00:01:16,000 --> 00:01:18,000
Acest lucru nu este adevărat,

30
00:01:18,000 --> 00:01:20,000
dar vom ajunge şi la asta în câteva minute.

31
00:01:20,000 --> 00:01:23,000
Este ca un fel de temă:

32
00:01:23,000 --> 00:01:27,000
mari, diferiţi şi disparuţi.

33
00:01:27,000 --> 00:01:29,000
Titlul discursului meu:

34
00:01:29,000 --> 00:01:31,000
Dinozauri care -şi schimbă forma:

35
00:01:31,000 --> 00:01:33,000
cauza unei extincţii premature.

36
00:01:33,000 --> 00:01:36,000
Acum, presupun că ne amintim cu toţii dinozaurii.

37
00:01:36,000 --> 00:01:39,000
Sunt foarte multe forme diferite.

38
00:01:39,000 --> 00:01:42,000
Foarte multe feluri.

39
00:01:42,000 --> 00:01:44,000
Cu mult timp în urmă,

40
00:01:44,000 --> 00:01:46,000
prin anii 1900,

41
00:01:46,000 --> 00:01:49,000
muzeele erau în căutare de dinozauri.

42
00:01:49,000 --> 00:01:52,000
S-au dus şi i-au adunat.

43
00:01:52,000 --> 00:01:54,000
Şi asta este o poveste interesantă.

44
00:01:54,000 --> 00:01:57,000
Fiecare muzeu îşi dorea un dinozaur mai mare sau mai bun

45
00:01:57,000 --> 00:01:59,000
decât aveau ceilalţi.

46
00:01:59,000 --> 00:02:02,000
Aşadar, dacă muzeul din Toronto se ducea

47
00:02:02,000 --> 00:02:05,000
şi achiziţiona un Tyrannosaur, unul mare,

48
00:02:05,000 --> 00:02:08,000
atunci muzeul din Ottawa dorea unul şi mai mare

49
00:02:08,000 --> 00:02:10,000
şi mai bun.

50
00:02:10,000 --> 00:02:12,000
Asta era valabil pentru toate muzeele.

51
00:02:12,000 --> 00:02:14,000
Aşadar, toată lumea umbla să găsească

52
00:02:14,000 --> 00:02:17,000
toţi aceşti dinozauri mai mari şi mai buni.

53
00:02:17,000 --> 00:02:21,000
Şi asta se întâmpla la începutul anilor 1900.

54
00:02:21,000 --> 00:02:24,000
Pe la 1970,

55
00:02:24,000 --> 00:02:26,000
câţiva oameni de ştiinţă stăteau

56
00:02:26,000 --> 00:02:29,000
şi se gândeau: ''Ce naiba?"

57
00:02:29,000 --> 00:02:31,000
"Uită-te la dinozaurii ăştia."

58
00:02:31,000 --> 00:02:33,000
"Toţi sunt mari."

59
00:02:33,000 --> 00:02:36,000
"Unde sunt toţi ăia mici?''

60
00:02:38,000 --> 00:02:40,000
Şi s-au gândit la asta

61
00:02:40,000 --> 00:02:42,000
şi au scris şi lucrări despre asta:

62
00:02:42,000 --> 00:02:44,000
''Unde sunt dinozaurii mici?''

63
00:02:44,000 --> 00:02:49,000
(Râsete)

64
00:02:52,000 --> 00:02:56,000
Ei bine, duceţi-vă la un muzeu şi veţi vedea;

65
00:02:56,000 --> 00:02:59,000
vedeţi cât de mulţi pui de dinozauri sunt acolo.

66
00:02:59,000 --> 00:03:02,000
Oamenii au presupus -- şi asta era de fapt o problemă --

67
00:03:02,000 --> 00:03:04,000
oamenii au presupus

68
00:03:04,000 --> 00:03:06,000
că dacă ar fi avut dinozauri mici,

69
00:03:06,000 --> 00:03:08,000
dacă ar fi avut dinozauri tineri,

70
00:03:08,000 --> 00:03:10,000
aceştia ar fi uşor de identificat.

71
00:03:10,000 --> 00:03:12,000
Ai avea un dinozaur mare

72
00:03:12,000 --> 00:03:15,000
şi un dinozaur mai mic.

73
00:03:15,000 --> 00:03:18,000
Dar ei aveau doar dinozauri mari.

74
00:03:18,000 --> 00:03:21,000
Şi totul se rezumă la câteva lucruri.

75
00:03:21,000 --> 00:03:25,000
Mai întâi, oamenii de ştiinţă au ego-uri,

76
00:03:25,000 --> 00:03:29,000
şi oamenilor de ştiinţă le place să denumească dinozauri.

77
00:03:29,000 --> 00:03:31,000
Le place să denumească orice.

78
00:03:31,000 --> 00:03:34,000
Tuturor le place să aibă propriul animal pe care l-au denumit.

79
00:03:34,000 --> 00:03:37,000
(Râsete)

80
00:03:37,000 --> 00:03:40,000
Aşa că de câte ori au găsit ceva care arăta puţin diferit,

81
00:03:40,000 --> 00:03:43,000
l-au numit puţin diferit.

82
00:03:43,000 --> 00:03:45,000
Şi desigur, ce s-a întâmplat,

83
00:03:45,000 --> 00:03:48,000
este că am ajuns să avem o grămadă întreagă de dinozauri diferiţi.

84
00:03:50,000 --> 00:03:53,000
În 1975,

85
00:03:53,000 --> 00:03:56,000
s-a aprins o luminiţă în capul cuiva.

86
00:03:56,000 --> 00:03:58,000
Dr. Peter Dodson

87
00:03:58,000 --> 00:04:00,000
de la Universitatea din Pennsylvania

88
00:04:00,000 --> 00:04:03,000
şi-a dat seama

89
00:04:03,000 --> 00:04:06,000
că dinozaurii au crescut

90
00:04:06,000 --> 00:04:08,000
cam aşa cum cresc păsările,

91
00:04:08,000 --> 00:04:10,000
într-un mod diferit

92
00:04:10,000 --> 00:04:12,000
de modul în care cresc reptilele.

93
00:04:12,000 --> 00:04:14,000
Şi că de fapt,

94
00:04:14,000 --> 00:04:17,000
a folosit cazuarul drept exemplu -

95
00:04:17,000 --> 00:04:20,000
- şi este foarte tare: dacă te uiţi la cazuar,

96
00:04:20,000 --> 00:04:23,000
sau la oricare altă pasăre cu creastă pe cap,

97
00:04:23,000 --> 00:04:25,000
ele cresc de fapt

98
00:04:25,000 --> 00:04:27,000
până la aproximativ 80% din dimensiunea de adult

99
00:04:27,000 --> 00:04:30,000
înainte să înceapă să le crească creasta.

100
00:04:30,000 --> 00:04:33,000
Acuma, gândiţi-vă la asta.

101
00:04:33,000 --> 00:04:36,000
Practic îşi păstrează caracteristicile copilăreşti

102
00:04:36,000 --> 00:04:39,000
până foarte târziu, perioadă pe care noi o numim ontogenică.

103
00:04:39,000 --> 00:04:43,000
Deci ontogenia alometrică craniană

104
00:04:43,000 --> 00:04:46,000
înseamnă creşterea relativă a craniului.

105
00:04:46,000 --> 00:04:48,000
Aşadar puteţi vedea

106
00:04:48,000 --> 00:04:50,000
că dacă aţi găsit unul

107
00:04:50,000 --> 00:04:53,000
care a crescut 80%

108
00:04:53,000 --> 00:04:56,000
şi nu aţi fi ştiut că el va fi un cazuar, când va fi mare,

109
00:04:56,000 --> 00:04:59,000
ai crede că sunt două animale diferite.

110
00:05:00,000 --> 00:05:03,000
Aceasta era o problemă,

111
00:05:03,000 --> 00:05:06,000
iar Peter Dodson a scos-o în evidenţă

112
00:05:06,000 --> 00:05:08,000
folosind nişte dinozauri cu cioc de raţă

113
00:05:08,000 --> 00:05:10,000
numiţi, la vremea aceea, Hypacrosaurus.

114
00:05:10,000 --> 00:05:12,000
Şi el a arătat

115
00:05:12,000 --> 00:05:15,000
că dacă ai lua un pui şi unul adult

116
00:05:15,000 --> 00:05:18,000
şi ai face o medie a felului în care ar trebui să arate,

117
00:05:18,000 --> 00:05:21,000
dacă ar avea o creştere liniară,

118
00:05:21,000 --> 00:05:23,000
ar avea o creastă

119
00:05:23,000 --> 00:05:26,000
cam cât jumătate din mărimea unui adult.

120
00:05:26,000 --> 00:05:28,000
Dar sub-adultul în cauză,

121
00:05:28,000 --> 00:05:30,000
crescut doar 65%

122
00:05:30,000 --> 00:05:32,000
nu avea creastă deloc.

123
00:05:32,000 --> 00:05:34,000
Deci asta prezenta un interes.

124
00:05:34,000 --> 00:05:37,000
În acest punct

125
00:05:37,000 --> 00:05:40,000
oamenii au început, din nou, să se rătăcească.

126
00:05:40,000 --> 00:05:42,000
Adică, dacă ar fi acceptat acest lucru,

127
00:05:42,000 --> 00:05:45,000
dacă ar fi acceptat studiul lui Peter Dodson şi ar fi mers mai departe,

128
00:05:45,000 --> 00:05:47,000
am avea mult mai puţini dinozauri

129
00:05:47,000 --> 00:05:49,000
decât avem acum.

130
00:05:49,000 --> 00:05:51,000
Dar oamenii de ştiinţă au ego-uri;

131
00:05:51,000 --> 00:05:54,000
le place să numească lucruri.

132
00:05:54,000 --> 00:05:57,000
Aşa că au continuat să denumească dinozauri

133
00:05:57,000 --> 00:06:00,000
pentru că erau diferiţi.

134
00:06:00,000 --> 00:06:02,000
Avem acuma o modalitate prin care putem testa

135
00:06:02,000 --> 00:06:05,000
să vedem dacă un dinozaur, sau orice alt animal,

136
00:06:05,000 --> 00:06:08,000
este unul tânăr sau este unul mai bătrân.

137
00:06:08,000 --> 00:06:11,000
Şi asta se face secţionându-le oasele.

138
00:06:11,000 --> 00:06:15,000
Secţionarea oaselor unui dinozaur

139
00:06:15,000 --> 00:06:18,000
este greu de făcut, pentru că după cum vă imaginaţi,

140
00:06:18,000 --> 00:06:21,000
în muzee

141
00:06:21,000 --> 00:06:25,000
oasele sunt preţioase.

142
00:06:25,000 --> 00:06:28,000
Te duci la un muzeu şi vezi că au foarte mare grijă de ele.

143
00:06:28,000 --> 00:06:31,000
Le pun în containere mici cu spumă.

144
00:06:31,000 --> 00:06:34,000
Sunt foarte bine îngrijite.

145
00:06:35,000 --> 00:06:37,000
Nu le place dacă apari tu şi vrei

146
00:06:37,000 --> 00:06:39,000
să le tai cu ferăstrăul ca să te uiţi înăuntru.

147
00:06:39,000 --> 00:06:41,000
(Râsete)

148
00:06:41,000 --> 00:06:44,000
Aşa că, în mod normal, nu te lasă să faci asta.

149
00:06:44,000 --> 00:06:47,000
Dar, eu am un muzeu

150
00:06:47,000 --> 00:06:49,000
şi eu colecţionez dinozauri

151
00:06:49,000 --> 00:06:51,000
şi pe ai mei pot să îi tai cu ferăstrăul.

152
00:06:51,000 --> 00:06:53,000
Aşa că asta fac.

153
00:06:53,000 --> 00:06:58,000
(Aplauze)

154
00:06:58,000 --> 00:07:03,000
Dacă secţionezi un dinozaur mic,

155
00:07:03,000 --> 00:07:05,000
este foarte poros înăuntru, cum se vede la A.

156
00:07:05,000 --> 00:07:07,000
Dacă tai într-un dinozaur mai în vârstă,

157
00:07:07,000 --> 00:07:09,000
este foarte compact.

158
00:07:09,000 --> 00:07:11,000
Poţi să afirmi că este un os matur.

159
00:07:11,000 --> 00:07:14,000
Aşadar, este foarte uşor să-i diferenţiezi.

160
00:07:14,000 --> 00:07:16,000
Ce vreau eu să fac

161
00:07:16,000 --> 00:07:18,000
este să vi-i arăt pe aceştia.

162
00:07:18,000 --> 00:07:22,000
În America de Nord în Câmpiile de Nord ale Statelor Unite

163
00:07:22,000 --> 00:07:26,000
şi Câmpiile de Sud din Alberta şi Saskatchewan,

164
00:07:26,000 --> 00:07:29,000
există un conglomerat de pietre numit Hell Creek Formation

165
00:07:29,000 --> 00:07:32,000
care ne dă ultimii dinozauri care au trăit pe Pământ.

166
00:07:32,000 --> 00:07:34,000
Pe 12 dintre ei

167
00:07:34,000 --> 00:07:36,000
îi recunoaşte toată lumea;

168
00:07:36,000 --> 00:07:38,000
şi mă refer la cei 12 dinozauri principali

169
00:07:38,000 --> 00:07:40,000
care au dispărut.

170
00:07:40,000 --> 00:07:43,000
Aşadar îi vom evalua.

171
00:07:43,000 --> 00:07:45,000
Cam cu asta m-am ocupat eu.

172
00:07:45,000 --> 00:07:48,000
Aşadar, împreună cu studenţii mei, cu angajaţii mei,

173
00:07:48,000 --> 00:07:51,000
i-am tăiat să vedem ce găsim.

174
00:07:51,000 --> 00:07:53,000
Cum vă puteţi imagina,

175
00:07:53,000 --> 00:07:55,000
una e să secţionezi un os de la picior,

176
00:07:55,000 --> 00:07:58,000
dar când te duci la un muzeu

177
00:07:58,000 --> 00:08:00,000
şi zici: ''Nu vă supăraţi dacă despic

178
00:08:00,000 --> 00:08:03,000
craniul dinozaurului vostru, nu-i aşa?

179
00:08:03,000 --> 00:08:06,000
ei vor spune, ''Pleacă.''

180
00:08:06,000 --> 00:08:11,000
(Râsete)

181
00:08:11,000 --> 00:08:15,000
Avem aici 12 dinozauri.

182
00:08:15,000 --> 00:08:18,000
Şi ne vom uita mai întâi la aceştia trei.

183
00:08:18,000 --> 00:08:21,000
Aceştia sunt dinozaurii numiţi Pachycephalosaurs.

184
00:08:21,000 --> 00:08:23,000
Şi toată lumea ştie

185
00:08:23,000 --> 00:08:25,000
că aceste trei animale sunt înrudite.

186
00:08:25,000 --> 00:08:27,000
Şi presupunerea este

187
00:08:27,000 --> 00:08:29,000
că ei sunt înrudiţi,

188
00:08:29,000 --> 00:08:32,000
ca verii, sau aşa ceva.

189
00:08:32,000 --> 00:08:34,000
Dar nimeni nu s-a gândit

190
00:08:34,000 --> 00:08:37,000
că ei ar putea să fie înrudiţi mai de aproape.

191
00:08:37,000 --> 00:08:39,000
Cu alte cuvinte,

192
00:08:39,000 --> 00:08:42,000
oamenii s-au uitat la ei şi au văzut diferenţele.

193
00:08:42,000 --> 00:08:44,000
Şi ştiţi cu toţii

194
00:08:44,000 --> 00:08:46,000
că dacă ai de gând să verifici

195
00:08:46,000 --> 00:08:48,000
dacă eşti înrudit cu fratele sau cu sora ta,

196
00:08:48,000 --> 00:08:52,000
nu poţi face asta uitându-te la diferenţe.

197
00:08:52,000 --> 00:08:54,000
Poţi să stabileşti înrudirea doar dacă

198
00:08:54,000 --> 00:08:56,000
te uiţi şi cauţi asemănările.

199
00:08:56,000 --> 00:08:58,000
Aşa că amenii se uitau la aceştia

200
00:08:58,000 --> 00:09:00,000
şi vorbeau despre cât de diferiţi sunt.

201
00:09:00,000 --> 00:09:03,000
Pachycephalosaurus are o boltă mare şi groasă pe cap,

202
00:09:03,000 --> 00:09:06,000
şi are câteva proeminenţe mici pe spatele capului,

203
00:09:06,000 --> 00:09:10,000
şi are câteva chestii noduroase deasupra nasului.

204
00:09:10,000 --> 00:09:12,000
Apoi Stygimoloch, un alt dinozaur

205
00:09:12,000 --> 00:09:16,000
din aceeaşi eră, care a trăit în acelaşi timp,

206
00:09:16,000 --> 00:09:18,000
are ţepi care ies din spatele capului.

207
00:09:18,000 --> 00:09:20,000
Are o calotă micuţă, uşor bombată,

208
00:09:20,000 --> 00:09:24,000
şi are câteva chestii noduroase pe nas.

209
00:09:24,000 --> 00:09:26,000
Apoi avem creatura asta care se numeşte Dracorex,

210
00:09:26,000 --> 00:09:28,000
ochiul Hogwart.

211
00:09:28,000 --> 00:09:31,000
Ghiciţi de unde a venit? De la dragon.

212
00:09:31,000 --> 00:09:33,000
Deci aici este un dinozaur

213
00:09:33,000 --> 00:09:36,000
care are ţepi ieşindu-i din cap, nu are calota bombată

214
00:09:36,000 --> 00:09:39,000
şi are chestii noduroase pe nas.

215
00:09:39,000 --> 00:09:42,000
Nimeni nu a observat că chestiile noduroase arată cam la fel.

216
00:09:42,000 --> 00:09:44,000
Dar s-au uitat la aceştia trei

217
00:09:44,000 --> 00:09:46,000
şi au zis: ''Aceştia sunt trei dinozauri diferiţi,

218
00:09:46,000 --> 00:09:49,000
şi Dracorex este probabil cel mai primitiv dintre ei.

219
00:09:49,000 --> 00:09:52,000
Iar celălalt este mai primitiv decât celălalt.

220
00:09:52,000 --> 00:09:55,000
Nu îmi este clar

221
00:09:55,000 --> 00:09:58,000
cum anume i-au diferenţiat pe ăştia trei.

222
00:09:58,000 --> 00:10:00,000
Dar dacă îi aliniezi,

223
00:10:00,000 --> 00:10:03,000
dacă iei aceste trei cranii şi le aliniezi,

224
00:10:03,000 --> 00:10:05,000
se aliniază aşa:

225
00:10:05,000 --> 00:10:07,000
Dracorex este cel mai mic.

226
00:10:07,000 --> 00:10:09,000
Stygimoloch este cel de mărime mijlocie,

227
00:10:09,000 --> 00:10:12,000
Pachycephalosaurus este cel mai mare.

228
00:10:12,000 --> 00:10:14,000
Şi cineva ar putea crede,

229
00:10:14,000 --> 00:10:16,000
că asta ar trebui să-mi dea un indiciu.

230
00:10:16,000 --> 00:10:18,000
(Râsete)

231
00:10:18,000 --> 00:10:21,000
Dar lor nu le-a sugerat nimic.

232
00:10:21,000 --> 00:10:24,000
Pentru că, mă rog, ştim cu toţii de ce.

233
00:10:24,000 --> 00:10:27,000
Oamenilor de ştiinţă le place să denumească lucruri.

234
00:10:27,000 --> 00:10:29,000
Deci dacă îl secţionăm pe

235
00:10:29,000 --> 00:10:31,000
Dracorex -

236
00:10:31,000 --> 00:10:33,000
- îl secţionez pe Dracorex-ul nostru -

237
00:10:33,000 --> 00:10:35,000
şi mă uit, este poros în interior,

238
00:10:35,000 --> 00:10:37,000
foarte poros în interior.

239
00:10:37,000 --> 00:10:39,000
Adică, este un specimen tânăr

240
00:10:39,000 --> 00:10:41,000
şi creşte foarte repede.

241
00:10:41,000 --> 00:10:43,000
Aşadar se va face şi mai mare.

242
00:10:43,000 --> 00:10:45,000
Dacă secţionez un Stygimoloch,

243
00:10:45,000 --> 00:10:47,000
rezultatul este acelaşi.

244
00:10:47,000 --> 00:10:49,000
Bolta, acea boltă mică a calotei

245
00:10:49,000 --> 00:10:51,000
creşte foarte repede.

246
00:10:51,000 --> 00:10:53,000
Se umflă foarte repede.

247
00:10:53,000 --> 00:10:56,000
Ce este interesant este că ghimpele de pe spatele lui Dracorex

248
00:10:56,000 --> 00:10:58,000
creşte deasemenea foarte repede.

249
00:10:58,000 --> 00:11:00,000
Ţepii de pe spatele lui Stygimoloch

250
00:11:00,000 --> 00:11:02,000
se resorb de fapt,

251
00:11:02,000 --> 00:11:04,000
ceea ce înseamnă că devin din ce în ce mai mici

252
00:11:04,000 --> 00:11:06,000
pe măsură ce bolta calotei se măreşte.

253
00:11:06,000 --> 00:11:09,000
Şi dacă ne uităm la Pachycephalosaurus,

254
00:11:09,000 --> 00:11:12,000
Pachycephalosaurus are o boltă craniană mare

255
00:11:12,000 --> 00:11:15,000
şi proemineţele mici de pe ceafă

256
00:11:15,000 --> 00:11:17,000
se resorb de asemenea.

257
00:11:17,000 --> 00:11:19,000
Aşadar doar cu aceşti trei dinozauri,

258
00:11:19,000 --> 00:11:21,000
poţi cu uşurinţă, ca şi om de ştiinţă,

259
00:11:21,000 --> 00:11:23,000
putem, cu uşurinţă, să facem ipoteze

260
00:11:23,000 --> 00:11:25,000
că sunt doar secvenţe de creştere

261
00:11:25,000 --> 00:11:28,000
ale aceluiaşi animal.

262
00:11:28,000 --> 00:11:31,000
Ceea ce desigur înseamnă

263
00:11:31,000 --> 00:11:35,000
că Stygimoloch şi Dracorex

264
00:11:35,000 --> 00:11:37,000
dispar.

265
00:11:37,000 --> 00:11:42,000
(Râsete)

266
00:11:42,000 --> 00:11:44,000
Bine.

267
00:11:46,000 --> 00:11:49,000
Ceea ce desigur înseamnă

268
00:11:49,000 --> 00:11:53,000
că avem de-a face cu 10 dinozauri principali.

269
00:11:53,000 --> 00:11:55,000
Un coleg de-al meu de la Berkley,

270
00:11:55,000 --> 00:11:58,000
ne uitam amândoi la un Triceratops.

271
00:11:58,000 --> 00:12:00,000
Înainte de anul 2000 --

272
00:12:00,000 --> 00:12:02,000
acum să reţineţi,

273
00:12:02,000 --> 00:12:04,000
Triceratops a fost găsit prima oară în anii 1800;

274
00:12:04,000 --> 00:12:07,000
înainte de 2000, nimeni nu mai văzuse

275
00:12:07,000 --> 00:12:10,000
un Triceratops tânăr.

276
00:12:10,000 --> 00:12:13,000
Există câte un Triceratops în fiecare muzeu din lume,

277
00:12:13,000 --> 00:12:17,000
dar nimeni nu a găsit vreodată un pui.

278
00:12:17,000 --> 00:12:19,000
Şi noi ştim de ce, nu-i aşa?

279
00:12:19,000 --> 00:12:22,000
Pentru că toată lumea vrea să aibă unul mare.

280
00:12:22,000 --> 00:12:24,000
Aşa că toată lumea a avut unul mare.

281
00:12:24,000 --> 00:12:26,000
Aşadar, am plecat şi am adunat o grămadă de chestii

282
00:12:26,000 --> 00:12:28,000
şi am găsit o grămadă de exemplare mici.

283
00:12:28,000 --> 00:12:32,000
Sunt pretutindeni; pe peste tot.

284
00:12:32,000 --> 00:12:34,000
Aşa că avem o grămadă la noi la muzeu.

285
00:12:34,000 --> 00:12:39,000
(Râsete)

286
00:12:39,000 --> 00:12:41,000
Toţi spun că e din cauză că am un muzeu mic.

287
00:12:41,000 --> 00:12:44,000
Dacă ai un muzeu mic, atunci ai dinozauri mici.

288
00:12:44,000 --> 00:12:47,000
(Râsete)

289
00:12:47,000 --> 00:12:49,000
Dacă vă uitaţi la Triceratops,

290
00:12:49,000 --> 00:12:51,000
puteţi vedea că se schimbă, se transformă.

291
00:12:51,000 --> 00:12:53,000
Pe măsură ce tinerii cresc,

292
00:12:53,000 --> 00:12:55,000
cornurile lor se curbează spre înapoi.

293
00:12:55,000 --> 00:12:57,000
Iar apoi, pe măsură ce îmbătrânesc,

294
00:12:57,000 --> 00:12:59,000
cornurile le cresc spre înainte.

295
00:12:59,000 --> 00:13:01,000
Şi asta este destul de tare.

296
00:13:01,000 --> 00:13:03,000
Dacă vă uitaţi la marginea gulerului osos,

297
00:13:03,000 --> 00:13:06,000
au aceste oase mici triunghiulare

298
00:13:06,000 --> 00:13:08,000
care cresc mari ca nişte triunghiuri

299
00:13:08,000 --> 00:13:11,000
iar apoi se aplatizează de-a lungul marginii gulerului osos

300
00:13:11,000 --> 00:13:13,000
destul de asemănător cu spinii

301
00:13:13,000 --> 00:13:16,000
la Pachycephalosaurs.

302
00:13:16,000 --> 00:13:20,000
Apoi, pentru că cei tineri sunt în colecţia mea,

303
00:13:20,000 --> 00:13:22,000
i-am secţionat

304
00:13:22,000 --> 00:13:24,000
şi m-am uitat înăuntru.

305
00:13:24,000 --> 00:13:27,000
Cel mic este foarte poros.

306
00:13:27,000 --> 00:13:30,000
Cel de dimensiune medie este şi el foarte poros,

307
00:13:30,000 --> 00:13:32,000
dar interesant era că

308
00:13:32,000 --> 00:13:34,000
Triceratops-ul adult era de asemenea poros.

309
00:13:34,000 --> 00:13:37,000
Şi acesta este un craniu care are doi metri lungime.

310
00:13:37,000 --> 00:13:40,000
Este un craniu mare.

311
00:13:40,000 --> 00:13:42,000
Dar mai este un alt dinozaur

312
00:13:42,000 --> 00:13:45,000
care a fost găsit în această formaţiune

313
00:13:45,000 --> 00:13:48,000
care arată ca şi un Triceratops, doar că este mai mare,

314
00:13:48,000 --> 00:13:51,000
şi se numeşte Torosaurus.

315
00:13:51,000 --> 00:13:54,000
Iar Torosaurus, atunci când îl secţionăm,

316
00:13:54,000 --> 00:13:56,000
are oase mature.

317
00:13:56,000 --> 00:13:58,000
Dar are aceste găuri mari în platoşă,

318
00:13:58,000 --> 00:14:01,000
şi toată lumea spune, ''Un Triceratops şi un Torosaurus

319
00:14:01,000 --> 00:14:03,000
nu se poate să fie acelaşi animal

320
00:14:03,000 --> 00:14:05,000
pentru că unul este mai mare decât celălalt.''

321
00:14:05,000 --> 00:14:10,000
(Râsete)

322
00:14:10,000 --> 00:14:12,000
'' Şi are găuri în platoşă.''

323
00:14:12,000 --> 00:14:15,000
Iar eu am spus: ''Avem vreun pui de Torosaurus?''

324
00:14:15,000 --> 00:14:18,000
Au spus că ''Nu,

325
00:14:18,000 --> 00:14:21,000
dar ăsta are găuri în guler.''

326
00:14:21,000 --> 00:14:24,000
Aşa că unul dintre studenţii mei, John Scannella,

327
00:14:24,000 --> 00:14:26,000
s-a uitat prin întreaga colecţie

328
00:14:26,000 --> 00:14:28,000
şi a descoperit

329
00:14:28,000 --> 00:14:30,000
că gaura începea să se formeze

330
00:14:30,000 --> 00:14:32,000
începând de laTriceratops

331
00:14:32,000 --> 00:14:35,000
şi că, desigur, este deschisă la Torosaurus;

332
00:14:35,000 --> 00:14:38,000
aşa că i-a găsit pe cei de tranziţie

333
00:14:38,000 --> 00:14:40,000
între Triceratops şi Torosaurus,

334
00:14:40,000 --> 00:14:42,000
ceea ce a fost destul de interesant.

335
00:14:42,000 --> 00:14:44,000
Aşa că acum ştim

336
00:14:44,000 --> 00:14:46,000
că Torosaurus

337
00:14:46,000 --> 00:14:49,000
este de fapt un Triceratops ajuns la maturitate.

338
00:14:49,000 --> 00:14:51,000
Acum când denumim dinozaurii,

339
00:14:51,000 --> 00:14:53,000
atunci când denumim orice

340
00:14:53,000 --> 00:14:55,000
se face că numele iniţial rămâne

341
00:14:55,000 --> 00:14:59,000
iar la al doilea se renunţă.

342
00:14:59,000 --> 00:15:02,000
Deci Torosaurus este dispărut.

343
00:15:02,000 --> 00:15:05,000
Triceratops, dacă aţi auzit ştirea,

344
00:15:05,000 --> 00:15:07,000
mulţi reporteri au înţeles complet greşit.

345
00:15:07,000 --> 00:15:10,000
Se gândeau că Torosaurus ar trebui păstrat şi că Triceratops va dispărea,

346
00:15:10,000 --> 00:15:12,000
dar nu asta se va întâmpla.

347
00:15:12,000 --> 00:15:17,000
(Râsete)

348
00:15:18,000 --> 00:15:21,000
În regulă. Aşadar putem face acest lucru cu o grămadă de dinozauri.

349
00:15:21,000 --> 00:15:23,000
Adică, aici avem pe Edmontosaurus

350
00:15:23,000 --> 00:15:25,000
şi Anatotitan.

351
00:15:25,000 --> 00:15:28,000
Anatotitan: raţă uriaşă.

352
00:15:28,000 --> 00:15:30,000
Este un dinozaur uriaş cu cioc de raţă.

353
00:15:30,000 --> 00:15:32,000
Iată încă unul.

354
00:15:32,000 --> 00:15:34,000
Deci ne uităm la histologia osului.

355
00:15:34,000 --> 00:15:37,000
Histologia osului ne spune

356
00:15:37,000 --> 00:15:39,000
că Edmontosaurus este un pui,

357
00:15:39,000 --> 00:15:41,000
sau cel puţin un sub-adult,

358
00:15:41,000 --> 00:15:44,000
şi celălalt este un adult

359
00:15:44,000 --> 00:15:47,000
şi avem aici o ontogenie.

360
00:15:47,000 --> 00:15:50,000
Şi scăpăm de Anatotitan.

361
00:15:50,000 --> 00:15:53,000
Aşadar continuăm să facem asta.

362
00:15:53,000 --> 00:15:55,000
Şi ultimul

363
00:15:55,000 --> 00:15:57,000
este T. Rex.

364
00:15:57,000 --> 00:15:59,000
Aşadar aici sunt aceşti doi dinozauri,

365
00:15:59,000 --> 00:16:02,000
T. Rex şi Nanotyrannus.

366
00:16:02,000 --> 00:16:04,000
(Râsete)

367
00:16:04,000 --> 00:16:07,000
Iarăşi, te face să te întrebi.

368
00:16:07,000 --> 00:16:10,000
(Râsete)

369
00:16:10,000 --> 00:16:12,000
Dar ei aveau o întrebare bună.

370
00:16:12,000 --> 00:16:14,000
Se uitau la ei

371
00:16:14,000 --> 00:16:17,000
şi au spus, ''Unul are 17 dinţi, şi cel mare are 12 dinţi.

372
00:16:17,000 --> 00:16:19,000
Iar asta nu are nici un sens,

373
00:16:19,000 --> 00:16:21,000
pentru că nu ştim de nici un dinozaur

374
00:16:21,000 --> 00:16:23,000
care a căpătat mai mulţi dinţi pe măsură ce a îmbătrânit.

375
00:16:23,000 --> 00:16:25,000
Aşa că trebuie să fie adevărat:

376
00:16:25,000 --> 00:16:28,000
sigur sunt diferiţi.''

377
00:16:28,000 --> 00:16:30,000
Aşa că i-am secţionat.

378
00:16:30,000 --> 00:16:32,000
Şi a fost evident,

379
00:16:32,000 --> 00:16:35,000
că Nanotyrannus are oase tinere

380
00:16:35,000 --> 00:16:38,000
iar cel mare are oase mai mature.

381
00:16:38,000 --> 00:16:41,000
Se pare că ar fi putut să devină şi mai mare.

382
00:16:41,000 --> 00:16:43,000
Şi la Museum of the Rockies unde lucrăm noi,

383
00:16:43,000 --> 00:16:45,000
am patru dinozauri T. Rex,

384
00:16:45,000 --> 00:16:47,000
aşa că pot să tai o grămadă întreagă.

385
00:16:47,000 --> 00:16:50,000
Dar, de fapt, nu a fost nevoie să tai vreunul,

386
00:16:50,000 --> 00:16:53,000
pentru că le-am aliniat doar fălcile

387
00:16:53,000 --> 00:16:56,000
şi a rezultat că cel mai mare avea 12 dinţi

388
00:16:56,000 --> 00:16:58,000
iar următorul mai mic avea 13

389
00:16:58,000 --> 00:17:00,000
şi următorul mai mic avea 14.

390
00:17:00,000 --> 00:17:02,000
Şi desigur, Nano are 17.

391
00:17:02,000 --> 00:17:05,000
Ne-am dus şi ne-am uitat la colecţiile altor oameni

392
00:17:05,000 --> 00:17:09,000
şi am găsit unul care are cam 15 dinţi.

393
00:17:09,000 --> 00:17:12,000
Aşa că, iarăşi, era foarte uşor să afirmăm

394
00:17:12,000 --> 00:17:14,000
că în ontogenia lui Tyrannosaurus

395
00:17:14,000 --> 00:17:17,000
era inclus Nanotyrannus,

396
00:17:17,000 --> 00:17:22,000
drept pentru care, putem să mai scoatem încă un dinozaur.

397
00:17:22,000 --> 00:17:24,000
(Râsete)

398
00:17:24,000 --> 00:17:28,000
Aşa că, atunci când ajungem

399
00:17:28,000 --> 00:17:30,000
la sfârşitul Cretacicului,

400
00:17:30,000 --> 00:17:33,000
rămânem cu şapte.

401
00:17:33,000 --> 00:17:36,000
Iar acesta este un număr bun.

402
00:17:36,000 --> 00:17:39,000
E un număr bun pentru dispariţie, cred.

403
00:17:39,000 --> 00:17:41,000
Acum, după cum vă imaginaţi,

404
00:17:41,000 --> 00:17:44,000
lucrul acesta nu are priză la cei de-a patra.

405
00:17:44,000 --> 00:17:46,000
Copiii de-a patra îşi iubesc dinozaurii,

406
00:17:46,000 --> 00:17:49,000
îi învaţă pe de rost,

407
00:17:51,000 --> 00:17:54,000
şi nu sunt mulţumiţi de situaţia aceasta.

408
00:17:54,000 --> 00:17:56,000
(Râsete)

409
00:17:56,000 --> 00:17:58,000
Vă mulţumesc foarte mult.

410
00:17:58,000 --> 00:18:01,000
(Aplauze)