Dioxidul de carbon sau CO2 este gazul principal cu efect de seră în modificarea climei. Cum ajunge CO2 în atmosferă? Ei bine, carbonul face parte dintr-un ciclu. Totul începe de la soare. Acesta încălzeşte suprafaţa Pământului cu mai multă energie într-o oră decât folosește întregul glob într-un an întreg. Plantele, care sunt un fel de bucătari biologici, folosesc lumina şi apoi absorb CO2 din aer, le amestecă şi... BAM! Crează o formă stocată de energie, carbohidraţii de tipul glucozei şi sucrozei. Procesul se numeşte fotosinteză. Când animalele și noi mânăncăm acele plante, stomacul transformă mâncarea în energie necesară pentru creştere. Gazele de seră sunt un produs secundar al acestui proces şi sunt eliberate prin reziduuri. Dacă acele plante mor, ele se descompun şi carbohidraţii sunt dezintegraţi de microorganisme, eliberând gaze de seră ca produs secundar. Energia provine de la soare. Apoi e transferată pe măsură ce trece prin lanţul trofic. Însă, uneori, organismele care depind de carbon, precum plantele sau animalele, rămân în pământ. În acest caz, ele sunt comprimate sub tone de presiune şi transformate în combustibili fosili ca petrol, carbune sau gaze naturale. Începând de la Revoluţia Industrială, oamenii extrag acest combustibil fosil din pământ şi îl ard, activând energia stocată pentru a produce electricitate şi a propulsa motoare. Dar procesul eliberează cantităţi imense de CO2 înapoi în aer. În plus, oamenii respiră oxigen şi expiră CO2. La plante e invers. Copacii absorb cantităţi mari de CO2, echilibrând ciclul. Despăduririle reduc numărul plantelor care stochează CO2. Noi, oamenii, atacăm ciclul pe toate flancurile. Un computer, de exemplu, poate opera câteva programe în acelaşi timp. În mod normal, când ai terminat cu un document, îl salvezi şi-l închizi, ca să nu suprasoliciţi calculatorul. Apoi, imaginează-ţi că nu mai închizi documentele. Toate sunt deschise simultan. Calculatorul nu va fi capabil să le proceseze pe toate. Va deveni lent, apoi se va bloca şi în final se va strica. Spre asta se îndreaptă mediul înconjurător dacă vom continua să supraîncărcăm ciclul carbonului. Există vreo modalitate de a reechilibra ecosistemul? Eventual cu tehnologia? Tehnologia e definită drept tehnică pentru rezolvarea unei probleme. Tehnologiile sustenabile sunt cele al căror beneficiu este egal cu consumul. Ele nu creează externalităţi negative, ca CO2, în prezent sau în viitor. Se anulează reciproc pentru a rezolva problema. În acest scop, trebuie să inventăm tehnologii sustenabile. Dacă punem toate ideile şi tehnologiile create vreodată într-un cerc, atunci invenţia este forţarea limitelor acelui cerc. Zona dinafara cercului este infinită, ceea ce înseamnă că potenţialul pentru invenţii este nelimitat. Gândiţi-vă la tehnologiile „curate” pe care le avem azi: energia eoliană, maşini electrice, cu baterii solară sau biogaz, combustibil bio, alge fotosintetice, compost. Toate aceste idei au ceva în comun. Ele provin de la oameni. Oamenii inovează. Oamenii creează. Potenţialul nelimitat al oamenilor creativi pentru construirea de tehnologii de neimaginat va stopa schimbările climatice şi va reechilibra ecosistemul. Şi ăsta e un motiv pentru a ne păstra speranţa.