Return to Video

(h) TROM - 1.1 Science

  • 0:35 - 0:36
    Mă poţi auzi?
  • 0:37 - 0:38
    Da.
  • 0:38 - 0:39
    cred că mă poţi auzi acum
  • 0:39 - 0:41
    dar nu mă vezi.
  • 0:41 - 0:43
    Asta deoarece ai urechi
  • 0:43 - 0:46
    Dacă închizi ochii şi te întinzi către ecran
  • 0:47 - 0:48
    vei şti că e acolo.
  • 0:48 - 0:50
    Îl vei simţi cu pielea
  • 0:51 - 0:53
    Dacă nu îl poţi atinge,
  • 0:53 - 0:55
    cel puţin îl poţi mirosi
  • 0:55 - 0:57
    iar după ce simţi mirosul de plastic încins
  • 0:57 - 1:00
    vei realiza că monitorul tău trebuie sa fie acolo.
  • 1:00 - 1:03
    Din fericire, ai un nas.
  • 1:03 - 1:06
    Dar, ce se întamplă dacă trebuie să îl guşti?
  • 1:06 - 1:08
    Păi, va fi mult mai greu,
  • 1:08 - 1:10
    dar într-un final vei simţi gustul de plastic,
  • 1:10 - 1:12
    pentru că ai o limbă.
  • 1:13 - 1:15
    Înţelegi lumea din jurul tău,
  • 1:15 - 1:17
    Vreau să spun tot ce este in jurul tău
  • 1:18 - 1:19
    prin aceste cinci simţuri.
  • 1:19 - 1:21
    Dacă ai urechi,
  • 1:21 - 1:22
    poţi auzi;
  • 1:22 - 1:23
    dacă ai ochi,
  • 1:23 - 1:24
    poţi vedea;
  • 1:25 - 1:26
    Prin piele,
  • 1:26 - 1:27
    poţi simţi,
  • 1:27 - 1:28
    limba te va ajuta să guşti,
  • 1:29 - 1:32
    si dacă ai un nas, poţi mirosi.
  • 1:33 - 1:37
    Ochi, urechi, nas, limbă şi piele sunt "instrumentele"
  • 1:38 - 1:39
    cu care te-ai născut.
  • 1:39 - 1:42
    Instrumente care te ajută să înţelegi lumea din jurul tău.
  • 1:43 - 1:45
    Dar, cum ştiai toate acestea?
  • 1:46 - 1:48
    Doar pentru că ai observat?
  • 1:48 - 1:52
    Şi cum le-am împărţit în cinci simţuri?
  • 2:12 - 2:18
    ŞTIINŢĂ
  • 2:26 - 2:28
    Răspunsul este ŞTIINŢA!
  • 2:28 - 2:30
    Din cauză că lumea este atât de complicată,
  • 2:31 - 2:34
    folosim ştiinţa ca să descoperim şi să definim.
  • 2:34 - 2:35
    Dar ce este ştiinţa?
  • 2:36 - 2:38
    "Investigarea şi studierea naturii
  • 2:38 - 2:41
    prin observare şi argumentare."
  • 2:41 - 2:42
    sau " suma tuturor cunoştinţelor
  • 2:42 - 2:44
    obţinute in urma unei căutări."
  • 2:44 - 2:48
    În principiu o mulţime de teste, numere şi litere
  • 2:48 - 2:51
    care, toate la un loc, pot alcătui o definiție.
  • 2:51 - 2:52
    Dar cum?
  • 2:52 - 2:55
    Majoritatea oamenilor recunosc semne ca valori
  • 2:55 - 2:58
    iar cele mai bine ştiute grupări sunt literele şi numerele.
  • 2:58 - 3:01
    Ele sunt invenţii care ne ajută
  • 3:01 - 3:03
    să înţelegem mediul înconjurător.
  • 3:04 - 3:05
    Ca să înţelegem cum aceste semne
  • 3:05 - 3:07
    au apărut,
  • 3:07 - 3:10
    haideţi să vedem o scurtă istorie a matematicii:
  • 3:14 - 3:16
    Oamenii, din cele mai îndepărtate începuturi,
  • 3:16 - 3:19
    au căutat soluţii pentru probleme de bază
  • 3:20 - 3:21
    (Crearea unui Sistem Numeric) Construirea caselor, măsurarea spațiului,
  • 3:21 - 3:24
    ţinând seama de anotimpuri şi numărând obiecte.
  • 3:25 - 3:26
    Acum treizeci de mii de ani în urmă,
  • 3:26 - 3:28
    Oamenii din perioada tânără paleolitică
  • 3:28 - 3:29
    ţineau seama de anotimpuri
  • 3:29 - 3:31
    şi de schimbări ale vremii pentru cultivat.
  • 3:32 - 3:34
    Pentru a reprezenta trecerea timpului,
  • 3:34 - 3:36
    săpau linii drepte pe pereţii peşterilor
  • 3:36 - 3:39
    sau linii tăiate pe oase, lemn sau piatră.
  • 3:39 - 3:42
    Fiecare linie însemna unu.
  • 3:42 - 3:43
    Dar acest sistem era ciudat
  • 3:43 - 3:45
    când se ajungea la proporţii uriaşe,
  • 3:45 - 3:46
    aşa că au fost create simbolurile
  • 3:47 - 3:48
    care reprezentau o grupare de obiecte.
  • 3:48 - 3:51
    Pietre din clei sumeriene au fost găsite,
  • 3:51 - 3:53
    datând până la al patrulea mileniu î.Hr.
  • 3:53 - 3:56
    O coloană mică de clei era folosită pentru 1,
  • 3:56 - 3:58
    o bilă de clei era folosită pentru 10
  • 3:58 - 4:00
    şi un con mare pentru 60.
  • 4:01 - 4:04
    Informaţii scrise de prin anii 3300 î.Hr. arată
  • 4:04 - 4:06
    că babilonienii scriau sume
  • 4:06 - 4:07
    pe tablete de clei folosind ramuri de stuf.
  • 4:08 - 4:10
    Ei foloseau o formă de cui pentru 1
  • 4:10 - 4:13
    şi un V culcat pentru 10,
  • 4:13 - 4:15
    combinând aceste simboluri pentru a scrie alte numere.
  • 4:15 - 4:16
    De exemplu,
  • 4:16 - 4:18
    Babilonienii scriau numărul 19 ca...
  • 4:20 - 4:22
    Egiptenii antici foloseau obiecte
  • 4:22 - 4:24
    din viaţa de zi cu zi drept simboluri.
  • 4:24 - 4:27
    O tijă însemna 1, o potcoavă era 10,
  • 4:27 - 4:28
    o sfoară spiralată era 100,
  • 4:28 - 4:31
    o floare lotus era 1000 şi tot aşa.
  • 4:31 - 4:35
    Numărul 19 era reprezentat de o potcoavă si 9 tije.
  • 4:36 - 4:38
    Civilizația romană timpurie a creat un sistem numeric
  • 4:38 - 4:40
    pe care încă îl folosim astăzi.
  • 4:40 - 4:41
    Împreună cu alte simboluri
  • 4:41 - 4:44
    ei foloseau un "X" pentru 10 şi un "I" pentru 1
  • 4:44 - 4:45
    Prin evul mediu
  • 4:45 - 4:47
    romanii puneau "I" în dreapta lui "X"
  • 4:47 - 4:50
    pentru 11 şi în stânga pentru 9.
  • 4:50 - 4:52
    Deci ei scriau 19 ca XIX.
  • 4:53 - 4:54
    Toate aceste sisteme numerice creative
  • 4:55 - 4:58
    arată grupuri de obiecte precum de asemenea şi obiecte individuale.
  • 4:59 - 5:00
    Câteva dintre cele mai vechi sisteme de calcul
  • 5:00 - 5:03
    se bazează pe degetele de la mâini şi de la picioare.
  • 5:03 - 5:06
    Deci erau bazate pe 1, 5, 10 şi 20.
  • 5:06 - 5:08
    Cuvântul Zulu pentru 6 înseamnă
  • 5:08 - 5:11
    să iei degetul mare de la mâna dreaptă
  • 5:11 - 5:12
    însemnând ca toate celelalte degete de pe mana stângă
  • 5:13 - 5:16
    au fost deja ridicate şi că celălalt deget mare era necesar.
  • 5:16 - 5:18
    Alte sisteme au evoluat din comerţ.
  • 5:18 - 5:20
    Yoruba, in Nigeria,
  • 5:20 - 5:22
    foloseau scoici cowry drept monedă de schimb
  • 5:22 - 5:25
    şi au creat un sistem numeric uimitor de complex.
  • 5:25 - 5:26
    Era bazat pe 20
  • 5:26 - 5:28
    şi pe operaţii de înmulţire,
  • 5:28 - 5:30
    scădere şi adunare.
  • 5:30 - 5:31
    De exemplu:
  • 5:31 - 5:36
    ei considerau 45 ca 3x20 minus 10 minus 5.
  • 5:37 - 5:39
    Noduri făcute in frânghii si fire erau folosite
  • 5:39 - 5:41
    pentru a înregistra sume de către multe culturi,
  • 5:41 - 5:43
    cum ar fi Persanii.
  • 5:43 - 5:44
    Incaşii foloseau o versiune mai rafinată
  • 5:44 - 5:45
    numita "quipu".
  • 5:45 - 5:48
    O sfoară groasă ţinută orizontal
  • 5:48 - 5:49
    de care atârnau fire înodate.
  • 5:50 - 5:52
    Tipul de nod folosit de Incaşi
  • 5:52 - 5:53
    împreună cu lungimea şi culoarea sforii
  • 5:53 - 5:56
    reprezentau 1, 10, şi 100.
  • 5:56 - 5:58
    În prezent aproape toate culturile industriale
  • 5:58 - 6:00
    folosesc numeralul de la 0 la 9.
  • 6:01 - 6:02
    Dar aceste simboluri nu au fost inventate
  • 6:02 - 6:04
    până în al treilea secol î.Hr. în India
  • 6:05 - 6:06
    şi a durat încă 800 de ani
  • 6:06 - 6:10
    pentru ca ideea de 0 cu valoare pe poziţie să fie construită.
  • 6:10 - 6:11
    Această idee uriaşă
  • 6:11 - 6:13
    a schimbat dramatic faţa matematicii
  • 6:15 - 6:17
    (Creând Fracţii) Noi oamenii am împărţit mereu unii cu ceilalţi
  • 6:17 - 6:19
    când culturile timpurii împărţeau mâncarea şi apa
  • 6:19 - 6:21
    sau doreau să împartă pământul
  • 6:21 - 6:22
    în aşa fel încât să fie egal şi corect,
  • 6:23 - 6:24
    fracţiile au apărut gradual
  • 6:24 - 6:27
    ca simboluri pentru aceste situaţii de împărţiri corecte.
  • 6:28 - 6:30
    Egiptenii antici foloseau fracţii unitare.
  • 6:30 - 6:32
    Fracţii unde număratorul este 1,
  • 6:32 - 6:35
    precum 1/2, 1/3 şi 1/5,
  • 6:35 - 6:37
    şi ar fi adunat şi înjumătăţit aceste fracţii.
  • 6:37 - 6:40
    Dacă doreau să împartă trei bucăţi de pâine în mod egal
  • 6:40 - 6:42
    între cinci membrii de familie
  • 6:42 - 6:44
    mai întâi împărțeau prima şi a doua bucată
  • 6:44 - 6:45
    în treimi,
  • 6:46 - 6:48
    apoi împărţeau a treia bucată in cincimi,
  • 6:50 - 6:51
    în final luau ultima treime
  • 6:52 - 6:55
    din a doua bucată şi o împărţeau în cinci bucaţi.
  • 6:56 - 7:00
    Ei scriau asta ca 1/3,1/5, 1/15
  • 7:01 - 7:02
    Astăzi noi am reprezenta această împărţire
  • 7:02 - 7:04
    cu fracţia : 3/5.
  • 7:04 - 7:06
    3/5 dintr-o bucată pentru fiecare persoană,
  • 7:07 - 7:09
    sau 3 bucăţi împărţite la 5 persoane.
  • 7:10 - 7:12
    Sumerienii şi primii babilonieni
  • 7:12 - 7:13
    au inventat un sistem numeric din fracţii
  • 7:13 - 7:17
    bazat pe 60, pe care încă îl folosim 4000 de ani mai târziu.
  • 7:17 - 7:19
    Zilele noastre au ore de 60 de minute
  • 7:19 - 7:20
    şi minute de 60 de secunde,
  • 7:21 - 7:23
    iar cercurile conţin 360 de grade.
  • 7:25 - 7:27
    Societăţile Chineze foloseau abacul
  • 7:27 - 7:30
    cu un sistem bazat pe 10, deşi nu avea niciun 0.
  • 7:31 - 7:32
    O formă primitivă de fracţii zecimale
  • 7:32 - 7:33
    a venit de la abac.
  • 7:34 - 7:34
    De exemplu:
  • 7:34 - 7:38
    3/5 ar fi 6 din 10 pe un abac
  • 7:38 - 7:41
    Chinezii au numit drăgăstos numărătorul "fiul"
  • 7:41 - 7:43
    iar pe numitor "mama".
  • 7:44 - 7:45
    Doar din secolul XII
  • 7:45 - 7:46
    fracţiile comune
  • 7:46 - 7:48
    cu notaţia cu bară, pe care o folosim astăzi,
  • 7:48 - 7:49
    au fost create.
  • 7:50 - 7:52
    Chiar şi atunci, aceste fracţii nu au fost folosite pe scară largă
  • 7:52 - 7:54
    până la perioada renaşterii, doar 500 de ani mai târziu.
  • 7:56 - 7:58
    [Creând Calculul] De-a lungul istoriei fiecare cultură de pe glob
  • 7:58 - 8:00
    a creat modalităţi inventive de a calcula.
  • 8:01 - 8:03
    Ca să rezolve o problemă, să zicem... 12x15,
  • 8:04 - 8:05
    Ţăranii ruşi
  • 8:05 - 8:07
    foloseau un sistem de dublat şi înjumătăţit.
  • 8:10 - 8:12
    Când la înjumătățirea unui număr impar rezulta intr-o fracţie
  • 8:13 - 8:14
    ei îl rotunjeau
  • 8:16 - 8:17
    apoi adăugau factorii
  • 8:17 - 8:19
    asociaţi cu înmulţitorii impari.
  • 8:24 - 8:27
    Egiptenii antici se bazau pe o procedură de dublare
  • 8:27 - 8:28
    până când au produs îndeajunse grupuri...
  • 8:32 - 8:35
    Apoi adunau aceste grupuri pentru a găsi un răspuns.
  • 8:41 - 8:43
    În Europa si Asia, pe vremea evului mediu,
  • 8:43 - 8:46
    abacul era calculatorul de mână.
  • 8:46 - 8:48
    Dar doar câţiva oameni ştiau cum să îl folosească,
  • 8:48 - 8:50
    de obicei comercianţi bogaţi şi cei ce împrumutau bani.
  • 8:51 - 8:53
    Prin simpla mișcare a unor mărgele care aveau valoare în funcție de poziție
  • 8:54 - 8:56
    un abac era o metodă foarte eficientă de a calcula.
  • 8:57 - 8:59
    Apoi, marele matematician arab al-Khwārizmī
  • 8:59 - 9:02
    a introdus numeralul Hindu-Arabic de la 0 la 9,
  • 9:02 - 9:04
    în America de Nord și Europa
  • 9:04 - 9:06
    şi a creat noi proceduri de calcul.
  • 9:07 - 9:09
    Aceşti algoritmi puteau fi scrişi pe hârtie.
  • 9:10 - 9:12
    De-a lungul secolelor învăţarea algoritmilor
  • 9:12 - 9:14
    a devenit un simbol al educaţiei;
  • 9:14 - 9:15
    studenţii erau învăţaţi să calculeze
  • 9:15 - 9:17
    coloane lungi de cifre,
  • 9:17 - 9:18
    să împrumute şi să transporte,
  • 9:18 - 9:21
    şi să facă împărţiri lungi în mod eficient si
  • 9:22 - 9:23
    Puteau astfel ţine seama de aceste proceduri
  • 9:23 - 9:25
    şi verifica răspunsurile.
  • 9:26 - 9:28
    Calculele complexe din ziua de astăzi
  • 9:28 - 9:30
    sunt rezolvate de către un calculator de mână.
  • 9:30 - 9:31
    Asta înseamnă că studenţii au nevoie să poată
  • 9:31 - 9:33
    verifica rezonabilitatea soluţiei
  • 9:33 - 9:35
    şi să aibă un repertoriu bogat
  • 9:35 - 9:37
    în strategii de matematică mintală ca să facă asta.
  • 9:38 - 9:40
    Cele mai simple calcule ca 12x15
  • 9:41 - 9:43
    pot fi rezolvate mental folosind o varietate de strategii.
  • 9:54 - 9:55
    Călătorind prin bogata
  • 9:55 - 9:57
    şi vibranta istorie a matematicii
  • 9:57 - 9:59
    putem vedea cum idei şi creaţii
  • 9:59 - 10:01
    apar din simpla noastră nevoie umană
  • 10:01 - 10:04
    de a rezolva problemele din viaţa de zi cu zi.
  • 10:04 - 10:06
    De-a lungul timpului, exploraţiile matematice
  • 10:06 - 10:08
    ale bărbaţilor şi femeilor de pe tot globul,
  • 10:08 - 10:10
    ne-au oferit nişte lentile fascinante
  • 10:10 - 10:12
    care ne ajută să privim matematic
  • 10:12 - 10:14
    şi să dăm un sens lumii noastre.
  • 10:15 - 10:17
    Stiinţa este colecţia de fapte
  • 10:17 - 10:20
    la care s-a ajuns prin definirea a ceea ce observăm
  • 10:21 - 10:23
    şi testând ca să descoperim.
  • 10:24 - 10:28
    Matematica, chimia, şi fizica reprezintă
  • 10:29 - 10:32
    limbaje fixe care nu sunt interpretabile.
  • 10:32 - 10:35
    Limbaje folosite ca să descriem ceea ce observăm şi
  • 10:36 - 10:39
    să testăm acele observaţii pentru a le demonstra.
  • 10:39 - 10:41
    Gândiţi-vă la ADN,
  • 10:41 - 10:44
    celule, galaxii,
  • 10:44 - 10:46
    fructe,
  • 10:46 - 10:48
    laptop-uri,
  • 10:49 - 10:51
    aer condiţionat....
  • 10:51 - 10:54
    Gândiţi-vă la maşini,
  • 10:54 - 10:57
    mâncare,
  • 10:57 - 10:59
    case,
  • 11:00 - 11:03
    fauna,
  • 11:03 - 11:06
    flora.....
  • 11:06 - 11:09
    Gândiţi-vă la atomi,
  • 11:09 - 11:11
    membre ale corpului,
  • 11:12 - 11:14
    climă,
  • 11:15 - 11:18
    sau hainele pe care le purtaţi....
  • 11:20 - 11:23
    Şi realizaţi că totul este definit,
  • 11:23 - 11:25
    sau creat
  • 11:25 - 11:27
    de ştiinţă.
  • 11:34 - 11:36
    Ca să înţelegem întregul concept al ştiinţei,
  • 11:36 - 11:40
    ar trebui să ştiţi ce este o teorie ştiinţifică:
  • 11:41 - 11:42
    "O teorie ştiinţifică
  • 11:42 - 11:45
    cuprinde o colecţie de concepte,
  • 11:45 - 11:48
    incluzând abstractii ale fenomenelor observabile,
  • 11:48 - 11:51
    exprimate ca proprietăţi numărabile,
  • 11:51 - 11:54
    împreună cu reguli (numite legi ştiinţifice)
  • 11:54 - 11:56
    care exprimă relaţii
  • 11:56 - 11:59
    între observaţii ale acestor concepte."
  • 11:59 - 12:02
    O teorie ştiinţifică este construită ca să se conformeze la
  • 12:02 - 12:05
    informaţiile empirice valabile despre asemenea observaţii,
  • 12:05 - 12:09
    şi este înaintată ca principiu sau un set de principii
  • 12:09 - 12:11
    pentru a explica o clasă de fenomene.
  • 12:12 - 12:14
    O teorie ştiinţifică este total diferită
  • 12:14 - 12:15
    de orice altă teorie,
  • 12:16 - 12:18
    este cea mai probabilă variantă
  • 12:18 - 12:21
    rezultând din descoperiri recente.
  • 12:33 - 12:36
    Ştiinţa este cel mai bun instrument creat vreodată ♪
  • 12:37 - 12:39
    [Michael Shermer: Skeptic Magazine] pentru a înţelege cum funcţionează lumea. ♪
  • 12:39 - 12:42
    [Jacob Bronowksi: Matematician, Biologist, Poet] Ştiinţa este o formă de cunoştinţe foarte umană. ♪
  • 12:42 - 12:45
    [Jacom Bronowski: Matematician, Biologist, Poet] Suntem mereu la marginea necunoscutului. ♪
  • 12:45 - 12:47
    [Carl Sagan: Astronom, Astrofizician] Ştiinţa este o companie colaborativă ♪
  • 12:48 - 12:50
    [Carl Sagan: Astronom, Astrofizician] crescând noi generaţii. ♪
  • 12:51 - 12:53
    Ne amintim de cei care au pregătit calea,♪
  • 12:54 - 12:57
    văzând prin ei....♪
  • 12:57 - 12:59
    Dacă ai o educatie bazată pe stiință,
  • 12:59 - 13:01
    Poti să vezi lumea foarte diferit,
  • 13:01 - 13:04
    Iar această înțelegere te face să fi mai "puternic".
  • 13:09 - 13:12
    În lumea reală există poezie reală.
  • 13:12 - 13:15
    Știința este poezia realității.
  • 13:16 - 13:18
    Putem face stiință, și cu ea,
  • 13:18 - 13:21
    ne putem îmbunătăți viețile.
  • 13:21 - 13:24
    În lumea reală există poezie reală
  • 13:24 - 13:28
    Știința este poezia realității.
  • 13:28 - 13:31
    Istoria umanității este povestea ideilor
  • 13:31 - 13:35
    ce luminează colțurile întunecate.
  • 13:40 - 13:44
    Oamenii de știință iubesc misterul, le place să nu știe.
  • 13:46 - 13:49
    Ei nu se simt speriați atunci când nu știu lucruri.
  • 13:49 - 13:52
    Ei cred că este mult mai interesant.
  • 13:52 - 13:55
    Este o uriașă realitate universală,
  • 13:55 - 13:57
    din care facem toți parte.
  • 13:58 - 14:01
    Cu cât cercetăm mai mult în univers,
  • 14:01 - 14:04
    cu atât mai remarcabile sunt descoperirile pe care le facem.
  • 14:04 - 14:07
    Căutarea adevărului, în sine,
  • 14:07 - 14:11
    este o poveste plină de intuiții.
  • 14:16 - 14:19
    În lumea reală există poezie reală
  • 14:19 - 14:22
    Știința este poezia realității.
  • 14:23 - 14:26
    Putem face știință, și cu ea,
  • 14:26 - 14:28
    ne putem îmbunătăți viețile.
  • 14:28 - 14:30
    În lumea reală există poezie reală.
  • 14:31 - 14:34
    Șiința este poezia realității.
  • 14:34 - 14:37
    Istoria umanității este povestea ideilor
  • 14:38 - 14:40
    ce luminează colțurile întunecate.
  • 14:40 - 14:43
    Din punctul nostru de singurătate din cosmos
  • 14:44 - 14:46
    am reușit prin puterea gândirii,
  • 14:47 - 14:49
    să ne întoarcem în timp
  • 14:50 - 14:52
    la un moment dupa începutul universului.
  • 14:52 - 14:53
    Cred că știința
  • 14:54 - 14:55
    îți schimbă modul de gândire.
  • 14:55 - 14:58
    Te face să te gândești putin mai intens.
  • 14:58 - 15:01
    Știința înlocuiește prejudiciul privat
  • 15:01 - 15:04
    cu dovezi verificabile public.
  • 15:04 - 15:07
    În lumea reală există poezie reală.
  • 15:07 - 15:11
    Șiința este poezia realității.
  • 15:11 - 15:14
    Putem face știință, și cu ea,
  • 15:14 - 15:17
    ne putem îmbunătăți viețile.
  • 15:17 - 15:20
    Știința este un "instrument" grozav
  • 15:20 - 15:23
    pentru a înțelege lumea ce ne înconjoară.
  • 15:23 - 15:25
    Gândesșe-te la ea ca la o lupă
  • 15:25 - 15:27
    prin care poți vedea
  • 15:27 - 15:29
    realitatea din jurul tău.
Title:
(h) TROM - 1.1 Science
Description:

http://tromsite.com - Full documentary, very well organized (download, youtube stream, subtitles, credits, share, get involved, and many more)

Documentary´s description :
-------------------------------------------------------------------------
TROM (The Reality of Me) represents the biggest documentary ever created, it is also the only one that tries to analyse everything : from science to the monetary system as well as real solutions to improve everyone's life.

A new and ´real´ way to see the world.

"Before the Big-Bang, till present, and beyond."
-------------------------------------------------------------------------

more » « less
Video Language:
English
Duration:
15:34
Georgia Gia commented on Romanian subtitles for (h) TROM - 1.1 Science
Georgia Gia edited Romanian subtitles for (h) TROM - 1.1 Science
Georgia Gia commented on Romanian subtitles for (h) TROM - 1.1 Science
Georgia Gia edited Romanian subtitles for (h) TROM - 1.1 Science
Corneliu Eva edited Romanian subtitles for (h) TROM - 1.1 Science
Corneliu Eva edited Romanian subtitles for (h) TROM - 1.1 Science
Birzan Marius edited Romanian subtitles for (h) TROM - 1.1 Science
Birzan Marius added a translation

Romanian subtitles

Revisions