YouTube

Got a YouTube account?

Νέο: ενεργοποιείστε μεταφράσεις και λεζάντες που δημιουργήθηκαν από θεατές στο κανάλι σας στο YouTube!

Romanian υπότιτλους

← (h) TROM - 1.1 Science

Πάρτε τον Κωδικό ενσωμάτωσης
31 Γλώσσες

Showing Revision 6 created 01/30/2019 by Georgia Gia.

  1. Mă poţi auzi?
  2. Da.
  3. cred că mă poţi auzi acum
  4. dar nu mă vezi.
  5. Asta deoarece ai urechi
  6. Dacă închizi ochii şi te întinzi către ecran
  7. vei şti că e acolo.
  8. Îl vei simţi cu pielea
  9. Dacă nu îl poţi atinge,
  10. cel puţin îl poţi mirosi
  11. iar după ce simţi mirosul de plastic încins
  12. vei realiza că monitorul tău trebuie sa fie acolo.
  13. Din fericire, ai un nas.
  14. Dar, ce se întamplă dacă trebuie să îl guşti?
  15. Păi, va fi mult mai greu,
  16. dar într-un final vei simţi gustul de plastic,
  17. pentru că ai o limbă.
  18. Înţelegi lumea din jurul tău,
  19. Vreau să spun tot ce este in jurul tău
  20. prin aceste cinci simţuri.
  21. Dacă ai urechi,
  22. poţi auzi;
  23. dacă ai ochi,
  24. poţi vedea;
  25. Prin piele,
  26. poţi simţi,
  27. limba te va ajuta să guşti,
  28. si dacă ai un nas, poţi mirosi.
  29. Ochi, urechi, nas, limbă şi piele sunt "instrumentele"
  30. cu care te-ai născut.
  31. Instrumente care te ajută să înţelegi lumea din jurul tău.
  32. Dar, cum ştiai toate acestea?
  33. Doar pentru că ai observat?
  34. Şi cum le-am împărţit în cinci simţuri?
  35. ŞTIINŢĂ
  36. Răspunsul este ŞTIINŢA!
  37. Din cauză că lumea este atât de complicată,
  38. folosim ştiinţa ca să descoperim şi să definim.
  39. Dar ce este ştiinţa?
  40. "Investigarea şi studierea naturii
  41. prin observare şi argumentare."
  42. sau " suma tuturor cunoştinţelor
  43. obţinute in urma unei căutări."
  44. În principiu o mulţime de teste, numere şi litere
  45. care, toate la un loc, pot alcătui o definiție.
  46. Dar cum?
  47. Majoritatea oamenilor recunosc semne ca valori
  48. iar cele mai bine ştiute grupări sunt literele şi numerele.
  49. Ele sunt invenţii care ne ajută
  50. să înţelegem mediul înconjurător.
  51. Ca să înţelegem cum aceste semne
  52. au apărut,
  53. haideţi să vedem o scurtă istorie a matematicii:
  54. Oamenii, din cele mai îndepărtate începuturi,
  55. au căutat soluţii pentru probleme de bază
  56. (Crearea unui Sistem Numeric) Construirea caselor, măsurarea spațiului,
  57. ţinând seama de anotimpuri şi numărând obiecte.
  58. Acum treizeci de mii de ani în urmă,
  59. Oamenii din perioada tânără paleolitică
  60. ţineau seama de anotimpuri
  61. şi de schimbări ale vremii pentru cultivat.
  62. Pentru a reprezenta trecerea timpului,
  63. săpau linii drepte pe pereţii peşterilor
  64. sau linii tăiate pe oase, lemn sau piatră.
  65. Fiecare linie însemna unu.
  66. Dar acest sistem era ciudat
  67. când se ajungea la proporţii uriaşe,
  68. aşa că au fost create simbolurile
  69. care reprezentau o grupare de obiecte.
  70. Pietre din clei sumeriene au fost găsite,
  71. datând până la al patrulea mileniu î.Hr.
  72. O coloană mică de clei era folosită pentru 1,
  73. o bilă de clei era folosită pentru 10
  74. şi un con mare pentru 60.
  75. Informaţii scrise de prin anii 3300 î.Hr. arată
  76. că babilonienii scriau sume
  77. pe tablete de clei folosind ramuri de stuf.
  78. Ei foloseau o formă de cui pentru 1
  79. şi un V culcat pentru 10,
  80. combinând aceste simboluri pentru a scrie alte numere.
  81. De exemplu,
  82. Babilonienii scriau numărul 19 ca...
  83. Egiptenii antici foloseau obiecte
  84. din viaţa de zi cu zi drept simboluri.
  85. O tijă însemna 1, o potcoavă era 10,
  86. o sfoară spiralată era 100,
  87. o floare lotus era 1000 şi tot aşa.
  88. Numărul 19 era reprezentat de o potcoavă si 9 tije.
  89. Civilizația romană timpurie a creat un sistem numeric
  90. pe care încă îl folosim astăzi.
  91. Împreună cu alte simboluri
  92. ei foloseau un "X" pentru 10 şi un "I" pentru 1
  93. Prin evul mediu
  94. romanii puneau "I" în dreapta lui "X"
  95. pentru 11 şi în stânga pentru 9.
  96. Deci ei scriau 19 ca XIX.
  97. Toate aceste sisteme numerice creative
  98. arată grupuri de obiecte precum de asemenea şi obiecte individuale.
  99. Câteva dintre cele mai vechi sisteme de calcul
  100. se bazează pe degetele de la mâini şi de la picioare.
  101. Deci erau bazate pe 1, 5, 10 şi 20.
  102. Cuvântul Zulu pentru 6 înseamnă
  103. să iei degetul mare de la mâna dreaptă
  104. însemnând ca toate celelalte degete de pe mana stângă
  105. au fost deja ridicate şi că celălalt deget mare era necesar.
  106. Alte sisteme au evoluat din comerţ.
  107. Yoruba, in Nigeria,
  108. foloseau scoici cowry drept monedă de schimb
  109. şi au creat un sistem numeric uimitor de complex.
  110. Era bazat pe 20
  111. şi pe operaţii de înmulţire,
  112. scădere şi adunare.
  113. De exemplu:
  114. ei considerau 45 ca 3x20 minus 10 minus 5.
  115. Noduri făcute in frânghii si fire erau folosite
  116. pentru a înregistra sume de către multe culturi,
  117. cum ar fi Persanii.
  118. Incaşii foloseau o versiune mai rafinată
  119. numita "quipu".
  120. O sfoară groasă ţinută orizontal
  121. de care atârnau fire înodate.
  122. Tipul de nod folosit de Incaşi
  123. împreună cu lungimea şi culoarea sforii
  124. reprezentau 1, 10, şi 100.
  125. În prezent aproape toate culturile industriale
  126. folosesc numeralul de la 0 la 9.
  127. Dar aceste simboluri nu au fost inventate
  128. până în al treilea secol î.Hr. în India
  129. şi a durat încă 800 de ani
  130. pentru ca ideea de 0 cu valoare pe poziţie să fie construită.
  131. Această idee uriaşă
  132. a schimbat dramatic faţa matematicii
  133. (Creând Fracţii) Noi oamenii am împărţit mereu unii cu ceilalţi
  134. când culturile timpurii împărţeau mâncarea şi apa
  135. sau doreau să împartă pământul
  136. în aşa fel încât să fie egal şi corect,
  137. fracţiile au apărut gradual
  138. ca simboluri pentru aceste situaţii de împărţiri corecte.
  139. Egiptenii antici foloseau fracţii unitare.
  140. Fracţii unde număratorul este 1,
  141. precum 1/2, 1/3 şi 1/5,
  142. şi ar fi adunat şi înjumătăţit aceste fracţii.
  143. Dacă doreau să împartă trei bucăţi de pâine în mod egal
  144. între cinci membrii de familie
  145. mai întâi împărțeau prima şi a doua bucată
  146. în treimi,
  147. apoi împărţeau a treia bucată in cincimi,
  148. în final luau ultima treime
  149. din a doua bucată şi o împărţeau în cinci bucaţi.
  150. Ei scriau asta ca 1/3,1/5, 1/15
  151. Astăzi noi am reprezenta această împărţire
  152. cu fracţia : 3/5.
  153. 3/5 dintr-o bucată pentru fiecare persoană,
  154. sau 3 bucăţi împărţite la 5 persoane.
  155. Sumerienii şi primii babilonieni
  156. au inventat un sistem numeric din fracţii
  157. bazat pe 60, pe care încă îl folosim 4000 de ani mai târziu.
  158. Zilele noastre au ore de 60 de minute
  159. şi minute de 60 de secunde,
  160. iar cercurile conţin 360 de grade.
  161. Societăţile Chineze foloseau abacul
  162. cu un sistem bazat pe 10, deşi nu avea niciun 0.
  163. O formă primitivă de fracţii zecimale
  164. a venit de la abac.
  165. De exemplu:
  166. 3/5 ar fi 6 din 10 pe un abac
  167. Chinezii au numit drăgăstos numărătorul "fiul"
  168. iar pe numitor "mama".
  169. Doar din secolul XII
  170. fracţiile comune
  171. cu notaţia cu bară, pe care o folosim astăzi,
  172. au fost create.
  173. Chiar şi atunci, aceste fracţii nu au fost folosite pe scară largă
  174. până la perioada renaşterii, doar 500 de ani mai târziu.
  175. [Creând Calculul] De-a lungul istoriei fiecare cultură de pe glob
  176. a creat modalităţi inventive de a calcula.
  177. Ca să rezolve o problemă, să zicem... 12x15,
  178. Ţăranii ruşi
  179. foloseau un sistem de dublat şi înjumătăţit.
  180. Când la înjumătățirea unui număr impar rezulta intr-o fracţie
  181. ei îl rotunjeau
  182. apoi adăugau factorii
  183. asociaţi cu înmulţitorii impari.
  184. Egiptenii antici se bazau pe o procedură de dublare
  185. până când au produs îndeajunse grupuri...
  186. Apoi adunau aceste grupuri pentru a găsi un răspuns.
  187. În Europa si Asia, pe vremea evului mediu,
  188. abacul era calculatorul de mână.
  189. Dar doar câţiva oameni ştiau cum să îl folosească,
  190. de obicei comercianţi bogaţi şi cei ce împrumutau bani.
  191. Prin simpla mișcare a unor mărgele care aveau valoare în funcție de poziție
  192. un abac era o metodă foarte eficientă de a calcula.
  193. Apoi, marele matematician arab al-Khwārizmī
  194. a introdus numeralul Hindu-Arabic de la 0 la 9,
  195. în America de Nord și Europa
  196. şi a creat noi proceduri de calcul.
  197. Aceşti algoritmi puteau fi scrişi pe hârtie.
  198. De-a lungul secolelor învăţarea algoritmilor
  199. a devenit un simbol al educaţiei;
  200. studenţii erau învăţaţi să calculeze
  201. coloane lungi de cifre,
  202. să împrumute şi să transporte,
  203. şi să facă împărţiri lungi în mod eficient si
  204. Puteau astfel ţine seama de aceste proceduri
  205. şi verifica răspunsurile.
  206. Calculele complexe din ziua de astăzi
  207. sunt rezolvate de către un calculator de mână.
  208. Asta înseamnă că studenţii au nevoie să poată
  209. verifica rezonabilitatea soluţiei
  210. şi să aibă un repertoriu bogat
  211. în strategii de matematică mintală ca să facă asta.
  212. Cele mai simple calcule ca 12x15
  213. pot fi rezolvate mental folosind o varietate de strategii.
  214. Călătorind prin bogata
  215. şi vibranta istorie a matematicii
  216. putem vedea cum idei şi creaţii
  217. apar din simpla noastră nevoie umană
  218. de a rezolva problemele din viaţa de zi cu zi.
  219. De-a lungul timpului, exploraţiile matematice
  220. ale bărbaţilor şi femeilor de pe tot globul,
  221. ne-au oferit nişte lentile fascinante
  222. care ne ajută să privim matematic
  223. şi să dăm un sens lumii noastre.
  224. Stiinţa este colecţia de fapte
  225. la care s-a ajuns prin definirea a ceea ce observăm
  226. şi testând ca să descoperim.
  227. Matematica, chimia, şi fizica reprezintă
  228. limbaje fixe care nu sunt interpretabile.
  229. Limbaje folosite ca să descriem ceea ce observăm şi
  230. să testăm acele observaţii pentru a le demonstra.
  231. Gândiţi-vă la ADN,
  232. celule, galaxii,
  233. fructe,
  234. laptop-uri,
  235. aer condiţionat....
  236. Gândiţi-vă la maşini,
  237. mâncare,
  238. case,
  239. fauna,
  240. flora.....
  241. Gândiţi-vă la atomi,
  242. membre ale corpului,
  243. climă,
  244. sau hainele pe care le purtaţi....
  245. Şi realizaţi că totul este definit,
  246. sau creat
  247. de ştiinţă.
  248. Ca să înţelegem întregul concept al ştiinţei,
  249. ar trebui să ştiţi ce este o teorie ştiinţifică:
  250. "O teorie ştiinţifică
  251. cuprinde o colecţie de concepte,
  252. incluzând abstractii ale fenomenelor observabile,
  253. exprimate ca proprietăţi numărabile,
  254. împreună cu reguli (numite legi ştiinţifice)
  255. care exprimă relaţii
  256. între observaţii ale acestor concepte."
  257. O teorie ştiinţifică este construită ca să se conformeze la
  258. informaţiile empirice valabile despre asemenea observaţii,
  259. şi este înaintată ca principiu sau un set de principii
  260. pentru a explica o clasă de fenomene.
  261. O teorie ştiinţifică este total diferită
  262. de orice altă teorie,
  263. este cea mai probabilă variantă
  264. rezultând din descoperiri recente.
  265. Ştiinţa este cel mai bun instrument creat vreodată ♪
  266. [Michael Shermer: Skeptic Magazine] pentru a înţelege cum funcţionează lumea. ♪
  267. [Jacob Bronowksi: Matematician, Biologist, Poet] Ştiinţa este o formă de cunoştinţe foarte umană. ♪
  268. [Jacom Bronowski: Matematician, Biologist, Poet] Suntem mereu la marginea necunoscutului. ♪
  269. [Carl Sagan: Astronom, Astrofizician] Ştiinţa este o companie colaborativă ♪
  270. [Carl Sagan: Astronom, Astrofizician] crescând noi generaţii. ♪
  271. Ne amintim de cei care au pregătit calea,♪
  272. văzând prin ei....♪
  273. Dacă ai o educatie bazată pe stiință,
  274. Poti să vezi lumea foarte diferit,
  275. Iar această înțelegere te face să fi mai "puternic".
  276. În lumea reală există poezie reală.
  277. Știința este poezia realității.
  278. Putem face stiință, și cu ea,
  279. ne putem îmbunătăți viețile.
  280. În lumea reală există poezie reală
  281. Știința este poezia realității.
  282. Istoria umanității este povestea ideilor
  283. ce luminează colțurile întunecate.
  284. Oamenii de știință iubesc misterul, le place să nu știe.
  285. Ei nu se simt speriați atunci când nu știu lucruri.
  286. Ei cred că este mult mai interesant.
  287. Este o uriașă realitate universală,
  288. din care facem toți parte.
  289. Cu cât cercetăm mai mult în univers,
  290. cu atât mai remarcabile sunt descoperirile pe care le facem.
  291. Căutarea adevărului, în sine,
  292. este o poveste plină de intuiții.
  293. În lumea reală există poezie reală
  294. Știința este poezia realității.
  295. Putem face știință, și cu ea,
  296. ne putem îmbunătăți viețile.
  297. În lumea reală există poezie reală.
  298. Șiința este poezia realității.
  299. Istoria umanității este povestea ideilor
  300. ce luminează colțurile întunecate.
  301. Din punctul nostru de singurătate din cosmos
  302. am reușit prin puterea gândirii,
  303. să ne întoarcem în timp
  304. la un moment dupa începutul universului.
  305. Cred că știința
  306. îți schimbă modul de gândire.
  307. Te face să te gândești putin mai intens.
  308. Știința înlocuiește prejudiciul privat
  309. cu dovezi verificabile public.
  310. În lumea reală există poezie reală.
  311. Șiința este poezia realității.
  312. Putem face știință, și cu ea,
  313. ne putem îmbunătăți viețile.
  314. Știința este un "instrument" grozav
  315. pentru a înțelege lumea ce ne înconjoară.
  316. Gândesșe-te la ea ca la o lupă
  317. prin care poți vedea
  318. realitatea din jurul tău.