1 00:00:34,520 --> 00:00:36,097 Mă poţi auzi? 2 00:00:36,713 --> 00:00:37,555 Da. 3 00:00:37,642 --> 00:00:39,139 cred că mă poţi auzi acum 4 00:00:39,300 --> 00:00:40,707 dar nu mă vezi. 5 00:00:41,000 --> 00:00:42,843 Asta deoarece ai urechi 6 00:00:43,185 --> 00:00:46,380 Dacă închizi ochii şi te întinzi către ecran 7 00:00:46,520 --> 00:00:47,892 vei şti că e acolo. 8 00:00:47,980 --> 00:00:50,500 Îl vei simţi cu pielea 9 00:00:50,600 --> 00:00:53,000 Dacă nu îl poţi atinge, 10 00:00:53,100 --> 00:00:54,788 cel puţin îl poţi mirosi 11 00:00:54,888 --> 00:00:56,957 iar după ce simţi mirosul de plastic încins 12 00:00:57,100 --> 00:01:00,294 vei realiza că monitorul tău trebuie sa fie acolo. 13 00:01:00,500 --> 00:01:02,930 Din fericire, ai un nas. 14 00:01:03,063 --> 00:01:05,743 Dar, ce se întamplă dacă trebuie să îl guşti? 15 00:01:06,262 --> 00:01:08,000 Păi, va fi mult mai greu, 16 00:01:08,150 --> 00:01:09,981 dar într-un final vei simţi gustul de plastic, 17 00:01:10,073 --> 00:01:11,689 pentru că ai o limbă. 18 00:01:12,934 --> 00:01:14,800 Înţelegi lumea din jurul tău, 19 00:01:14,950 --> 00:01:17,369 Vreau să spun tot ce este in jurul tău 20 00:01:17,740 --> 00:01:19,064 prin aceste cinci simţuri. 21 00:01:19,412 --> 00:01:20,852 Dacă ai urechi, 22 00:01:20,945 --> 00:01:21,923 poţi auzi; 23 00:01:22,046 --> 00:01:23,200 dacă ai ochi, 24 00:01:23,284 --> 00:01:24,306 poţi vedea; 25 00:01:24,706 --> 00:01:25,914 Prin piele, 26 00:01:25,914 --> 00:01:26,920 poţi simţi, 27 00:01:26,920 --> 00:01:28,500 limba te va ajuta să guşti, 28 00:01:28,700 --> 00:01:31,989 si dacă ai un nas, poţi mirosi. 29 00:01:32,512 --> 00:01:37,453 Ochi, urechi, nas, limbă şi piele sunt "instrumentele" 30 00:01:37,561 --> 00:01:39,000 cu care te-ai născut. 31 00:01:39,100 --> 00:01:41,568 Instrumente care te ajută să înţelegi lumea din jurul tău. 32 00:01:42,737 --> 00:01:44,953 Dar, cum ştiai toate acestea? 33 00:01:46,169 --> 00:01:47,746 Doar pentru că ai observat? 34 00:01:48,453 --> 00:01:51,693 Şi cum le-am împărţit în cinci simţuri? 35 00:02:11,900 --> 00:02:18,071 ŞTIINŢĂ 36 00:02:26,000 --> 00:02:28,048 Răspunsul este ŞTIINŢA! 37 00:02:28,048 --> 00:02:30,500 Din cauză că lumea este atât de complicată, 38 00:02:30,750 --> 00:02:33,554 folosim ştiinţa ca să descoperim şi să definim. 39 00:02:33,554 --> 00:02:35,455 Dar ce este ştiinţa? 40 00:02:35,600 --> 00:02:38,150 "Investigarea şi studierea naturii 41 00:02:38,300 --> 00:02:40,661 prin observare şi argumentare." 42 00:02:40,761 --> 00:02:41,850 sau " suma tuturor cunoştinţelor 43 00:02:42,000 --> 00:02:43,797 obţinute in urma unei căutări." 44 00:02:43,897 --> 00:02:47,568 În principiu o mulţime de teste, numere şi litere 45 00:02:47,701 --> 00:02:50,800 care, toate la un loc, pot alcătui o definiție. 46 00:02:51,200 --> 00:02:52,000 Dar cum? 47 00:02:52,500 --> 00:02:55,475 Majoritatea oamenilor recunosc semne ca valori 48 00:02:55,475 --> 00:02:58,445 iar cele mai bine ştiute grupări sunt literele şi numerele. 49 00:02:58,445 --> 00:03:00,700 Ele sunt invenţii care ne ajută 50 00:03:00,850 --> 00:03:03,016 să înţelegem mediul înconjurător. 51 00:03:03,517 --> 00:03:05,000 Ca să înţelegem cum aceste semne 52 00:03:05,100 --> 00:03:06,920 au apărut, 53 00:03:06,920 --> 00:03:10,457 haideţi să vedem o scurtă istorie a matematicii: 54 00:03:14,444 --> 00:03:16,000 Oamenii, din cele mai îndepărtate începuturi, 55 00:03:16,300 --> 00:03:18,700 au căutat soluţii pentru probleme de bază 56 00:03:19,750 --> 00:03:21,155 (Crearea unui Sistem Numeric) Construirea caselor, măsurarea spațiului, 57 00:03:21,355 --> 00:03:23,900 ţinând seama de anotimpuri şi numărând obiecte. 58 00:03:25,000 --> 00:03:26,350 Acum treizeci de mii de ani în urmă, 59 00:03:26,500 --> 00:03:27,650 Oamenii din perioada tânără paleolitică 60 00:03:27,800 --> 00:03:29,476 ţineau seama de anotimpuri 61 00:03:29,476 --> 00:03:31,478 şi de schimbări ale vremii pentru cultivat. 62 00:03:32,200 --> 00:03:33,750 Pentru a reprezenta trecerea timpului, 63 00:03:33,800 --> 00:03:36,049 săpau linii drepte pe pereţii peşterilor 64 00:03:36,283 --> 00:03:38,986 sau linii tăiate pe oase, lemn sau piatră. 65 00:03:38,986 --> 00:03:41,986 Fiecare linie însemna unu. 66 00:03:41,986 --> 00:03:43,100 Dar acest sistem era ciudat 67 00:03:43,250 --> 00:03:44,558 când se ajungea la proporţii uriaşe, 68 00:03:44,558 --> 00:03:46,400 aşa că au fost create simbolurile 69 00:03:46,550 --> 00:03:48,195 care reprezentau o grupare de obiecte. 70 00:03:48,195 --> 00:03:50,550 Pietre din clei sumeriene au fost găsite, 71 00:03:50,700 --> 00:03:52,700 datând până la al patrulea mileniu î.Hr. 72 00:03:53,400 --> 00:03:56,303 O coloană mică de clei era folosită pentru 1, 73 00:03:56,303 --> 00:03:58,205 o bilă de clei era folosită pentru 10 74 00:03:58,205 --> 00:04:00,207 şi un con mare pentru 60. 75 00:04:01,000 --> 00:04:04,300 Informaţii scrise de prin anii 3300 î.Hr. arată 76 00:04:04,350 --> 00:04:06,000 că babilonienii scriau sume 77 00:04:06,150 --> 00:04:07,450 pe tablete de clei folosind ramuri de stuf. 78 00:04:07,500 --> 00:04:09,983 Ei foloseau o formă de cui pentru 1 79 00:04:09,983 --> 00:04:12,553 şi un V culcat pentru 10, 80 00:04:12,553 --> 00:04:14,955 combinând aceste simboluri pentru a scrie alte numere. 81 00:04:14,988 --> 00:04:15,750 De exemplu, 82 00:04:15,850 --> 00:04:18,358 Babilonienii scriau numărul 19 ca... 83 00:04:19,826 --> 00:04:21,800 Egiptenii antici foloseau obiecte 84 00:04:21,950 --> 00:04:23,730 din viaţa de zi cu zi drept simboluri. 85 00:04:23,730 --> 00:04:26,800 O tijă însemna 1, o potcoavă era 10, 86 00:04:26,950 --> 00:04:28,000 o sfoară spiralată era 100, 87 00:04:28,150 --> 00:04:31,004 o floare lotus era 1000 şi tot aşa. 88 00:04:31,400 --> 00:04:34,700 Numărul 19 era reprezentat de o potcoavă si 9 tije. 89 00:04:36,150 --> 00:04:37,850 Civilizația romană timpurie a creat un sistem numeric 90 00:04:38,000 --> 00:04:39,680 pe care încă îl folosim astăzi. 91 00:04:39,830 --> 00:04:40,850 Împreună cu alte simboluri 92 00:04:41,000 --> 00:04:43,650 ei foloseau un "X" pentru 10 şi un "I" pentru 1 93 00:04:44,200 --> 00:04:45,000 Prin evul mediu 94 00:04:45,100 --> 00:04:47,100 romanii puneau "I" în dreapta lui "X" 95 00:04:47,250 --> 00:04:49,756 pentru 11 şi în stânga pentru 9. 96 00:04:49,756 --> 00:04:52,259 Deci ei scriau 19 ca XIX. 97 00:04:52,800 --> 00:04:54,450 Toate aceste sisteme numerice creative 98 00:04:54,600 --> 00:04:57,500 arată grupuri de obiecte precum de asemenea şi obiecte individuale. 99 00:04:58,600 --> 00:05:00,300 Câteva dintre cele mai vechi sisteme de calcul 100 00:05:00,450 --> 00:05:02,700 se bazează pe degetele de la mâini şi de la picioare. 101 00:05:02,850 --> 00:05:05,706 Deci erau bazate pe 1, 5, 10 şi 20. 102 00:05:06,100 --> 00:05:07,950 Cuvântul Zulu pentru 6 înseamnă 103 00:05:08,100 --> 00:05:10,750 să iei degetul mare de la mâna dreaptă 104 00:05:10,900 --> 00:05:12,450 însemnând ca toate celelalte degete de pe mana stângă 105 00:05:12,600 --> 00:05:15,500 au fost deja ridicate şi că celălalt deget mare era necesar. 106 00:05:16,149 --> 00:05:18,250 Alte sisteme au evoluat din comerţ. 107 00:05:18,450 --> 00:05:19,500 Yoruba, in Nigeria, 108 00:05:19,650 --> 00:05:21,889 foloseau scoici cowry drept monedă de schimb 109 00:05:21,889 --> 00:05:24,858 şi au creat un sistem numeric uimitor de complex. 110 00:05:24,858 --> 00:05:25,950 Era bazat pe 20 111 00:05:26,100 --> 00:05:27,880 şi pe operaţii de înmulţire, 112 00:05:28,030 --> 00:05:29,863 scădere şi adunare. 113 00:05:29,989 --> 00:05:30,600 De exemplu: 114 00:05:30,750 --> 00:05:36,300 ei considerau 45 ca 3x20 minus 10 minus 5. 115 00:05:36,700 --> 00:05:38,720 Noduri făcute in frânghii si fire erau folosite 116 00:05:38,870 --> 00:05:41,050 pentru a înregistra sume de către multe culturi, 117 00:05:41,200 --> 00:05:42,709 cum ar fi Persanii. 118 00:05:42,709 --> 00:05:44,150 Incaşii foloseau o versiune mai rafinată 119 00:05:44,300 --> 00:05:45,345 numita "quipu". 120 00:05:45,445 --> 00:05:47,600 O sfoară groasă ţinută orizontal 121 00:05:47,700 --> 00:05:49,416 de care atârnau fire înodate. 122 00:05:49,883 --> 00:05:51,500 Tipul de nod folosit de Incaşi 123 00:05:51,650 --> 00:05:53,200 împreună cu lungimea şi culoarea sforii 124 00:05:53,300 --> 00:05:55,756 reprezentau 1, 10, şi 100. 125 00:05:55,800 --> 00:05:57,800 În prezent aproape toate culturile industriale 126 00:05:57,950 --> 00:06:00,100 folosesc numeralul de la 0 la 9. 127 00:06:00,600 --> 00:06:01,900 Dar aceste simboluri nu au fost inventate 128 00:06:02,050 --> 00:06:04,300 până în al treilea secol î.Hr. în India 129 00:06:04,665 --> 00:06:06,300 şi a durat încă 800 de ani 130 00:06:06,450 --> 00:06:09,800 pentru ca ideea de 0 cu valoare pe poziţie să fie construită. 131 00:06:10,150 --> 00:06:10,800 Această idee uriaşă 132 00:06:11,050 --> 00:06:13,300 a schimbat dramatic faţa matematicii 133 00:06:14,700 --> 00:06:16,510 (Creând Fracţii) Noi oamenii am împărţit mereu unii cu ceilalţi 134 00:06:16,879 --> 00:06:19,279 când culturile timpurii împărţeau mâncarea şi apa 135 00:06:19,279 --> 00:06:20,550 sau doreau să împartă pământul 136 00:06:20,700 --> 00:06:22,400 în aşa fel încât să fie egal şi corect, 137 00:06:22,649 --> 00:06:24,100 fracţiile au apărut gradual 138 00:06:24,250 --> 00:06:26,550 ca simboluri pentru aceste situaţii de împărţiri corecte. 139 00:06:27,888 --> 00:06:29,957 Egiptenii antici foloseau fracţii unitare. 140 00:06:30,224 --> 00:06:32,100 Fracţii unde număratorul este 1, 141 00:06:32,250 --> 00:06:34,650 precum 1/2, 1/3 şi 1/5, 142 00:06:34,661 --> 00:06:37,064 şi ar fi adunat şi înjumătăţit aceste fracţii. 143 00:06:37,064 --> 00:06:39,800 Dacă doreau să împartă trei bucăţi de pâine în mod egal 144 00:06:39,950 --> 00:06:41,600 între cinci membrii de familie 145 00:06:41,700 --> 00:06:43,900 mai întâi împărțeau prima şi a doua bucată 146 00:06:44,050 --> 00:06:44,700 în treimi, 147 00:06:46,039 --> 00:06:48,275 apoi împărţeau a treia bucată in cincimi, 148 00:06:49,600 --> 00:06:51,450 în final luau ultima treime 149 00:06:51,600 --> 00:06:54,650 din a doua bucată şi o împărţeau în cinci bucaţi. 150 00:06:56,000 --> 00:07:00,153 Ei scriau asta ca 1/3,1/5, 1/15 151 00:07:00,654 --> 00:07:02,150 Astăzi noi am reprezenta această împărţire 152 00:07:02,300 --> 00:07:03,650 cu fracţia : 3/5. 153 00:07:04,200 --> 00:07:06,450 3/5 dintr-o bucată pentru fiecare persoană, 154 00:07:06,600 --> 00:07:08,900 sau 3 bucăţi împărţite la 5 persoane. 155 00:07:09,530 --> 00:07:11,550 Sumerienii şi primii babilonieni 156 00:07:11,700 --> 00:07:13,250 au inventat un sistem numeric din fracţii 157 00:07:13,400 --> 00:07:17,200 bazat pe 60, pe care încă îl folosim 4000 de ani mai târziu. 158 00:07:17,489 --> 00:07:19,000 Zilele noastre au ore de 60 de minute 159 00:07:19,150 --> 00:07:20,400 şi minute de 60 de secunde, 160 00:07:20,550 --> 00:07:23,350 iar cercurile conţin 360 de grade. 161 00:07:25,212 --> 00:07:27,000 Societăţile Chineze foloseau abacul 162 00:07:27,100 --> 00:07:30,117 cu un sistem bazat pe 10, deşi nu avea niciun 0. 163 00:07:30,751 --> 00:07:32,250 O formă primitivă de fracţii zecimale 164 00:07:32,400 --> 00:07:33,400 a venit de la abac. 165 00:07:33,500 --> 00:07:34,300 De exemplu: 166 00:07:34,400 --> 00:07:37,850 3/5 ar fi 6 din 10 pe un abac 167 00:07:38,125 --> 00:07:40,994 Chinezii au numit drăgăstos numărătorul "fiul" 168 00:07:40,994 --> 00:07:42,596 iar pe numitor "mama". 169 00:07:43,700 --> 00:07:45,200 Doar din secolul XII 170 00:07:45,350 --> 00:07:46,350 fracţiile comune 171 00:07:46,450 --> 00:07:48,300 cu notaţia cu bară, pe care o folosim astăzi, 172 00:07:48,400 --> 00:07:49,350 au fost create. 173 00:07:49,500 --> 00:07:51,600 Chiar şi atunci, aceste fracţii nu au fost folosite pe scară largă 174 00:07:51,700 --> 00:07:54,500 până la perioada renaşterii, doar 500 de ani mai târziu. 175 00:07:55,600 --> 00:07:57,650 [Creând Calculul] De-a lungul istoriei fiecare cultură de pe glob 176 00:07:57,800 --> 00:08:00,200 a creat modalităţi inventive de a calcula. 177 00:08:00,848 --> 00:08:03,450 Ca să rezolve o problemă, să zicem... 12x15, 178 00:08:03,750 --> 00:08:05,000 Ţăranii ruşi 179 00:08:05,150 --> 00:08:07,150 foloseau un sistem de dublat şi înjumătăţit. 180 00:08:09,523 --> 00:08:12,192 Când la înjumătățirea unui număr impar rezulta intr-o fracţie 181 00:08:13,093 --> 00:08:14,461 ei îl rotunjeau 182 00:08:15,900 --> 00:08:16,950 apoi adăugau factorii 183 00:08:17,100 --> 00:08:18,950 asociaţi cu înmulţitorii impari. 184 00:08:24,100 --> 00:08:26,600 Egiptenii antici se bazau pe o procedură de dublare 185 00:08:26,750 --> 00:08:28,410 până când au produs îndeajunse grupuri... 186 00:08:32,500 --> 00:08:34,900 Apoi adunau aceste grupuri pentru a găsi un răspuns. 187 00:08:40,800 --> 00:08:43,050 În Europa si Asia, pe vremea evului mediu, 188 00:08:43,150 --> 00:08:46,050 abacul era calculatorul de mână. 189 00:08:46,150 --> 00:08:48,250 Dar doar câţiva oameni ştiau cum să îl folosească, 190 00:08:48,350 --> 00:08:50,430 de obicei comercianţi bogaţi şi cei ce împrumutau bani. 191 00:08:51,000 --> 00:08:53,400 Prin simpla mișcare a unor mărgele care aveau valoare în funcție de poziție 192 00:08:53,500 --> 00:08:55,950 un abac era o metodă foarte eficientă de a calcula. 193 00:08:56,700 --> 00:08:59,200 Apoi, marele matematician arab al-Khwārizmī 194 00:08:59,340 --> 00:09:02,000 a introdus numeralul Hindu-Arabic de la 0 la 9, 195 00:09:02,150 --> 00:09:03,700 în America de Nord și Europa 196 00:09:03,900 --> 00:09:06,250 şi a creat noi proceduri de calcul. 197 00:09:06,700 --> 00:09:09,349 Aceşti algoritmi puteau fi scrişi pe hârtie. 198 00:09:10,150 --> 00:09:12,050 De-a lungul secolelor învăţarea algoritmilor 199 00:09:12,200 --> 00:09:13,800 a devenit un simbol al educaţiei; 200 00:09:13,950 --> 00:09:15,150 studenţii erau învăţaţi să calculeze 201 00:09:15,300 --> 00:09:16,900 coloane lungi de cifre, 202 00:09:17,200 --> 00:09:18,000 să împrumute şi să transporte, 203 00:09:18,150 --> 00:09:20,900 şi să facă împărţiri lungi în mod eficient si 204 00:09:21,550 --> 00:09:23,050 Puteau astfel ţine seama de aceste proceduri 205 00:09:23,200 --> 00:09:25,200 şi verifica răspunsurile. 206 00:09:26,100 --> 00:09:27,600 Calculele complexe din ziua de astăzi 207 00:09:27,750 --> 00:09:29,600 sunt rezolvate de către un calculator de mână. 208 00:09:29,850 --> 00:09:31,100 Asta înseamnă că studenţii au nevoie să poată 209 00:09:31,250 --> 00:09:33,300 verifica rezonabilitatea soluţiei 210 00:09:33,450 --> 00:09:34,550 şi să aibă un repertoriu bogat 211 00:09:34,700 --> 00:09:36,850 în strategii de matematică mintală ca să facă asta. 212 00:09:37,500 --> 00:09:40,450 Cele mai simple calcule ca 12x15 213 00:09:40,600 --> 00:09:43,400 pot fi rezolvate mental folosind o varietate de strategii. 214 00:09:54,000 --> 00:09:55,300 Călătorind prin bogata 215 00:09:55,400 --> 00:09:57,050 şi vibranta istorie a matematicii 216 00:09:57,200 --> 00:09:59,100 putem vedea cum idei şi creaţii 217 00:09:59,250 --> 00:10:00,850 apar din simpla noastră nevoie umană 218 00:10:01,000 --> 00:10:03,550 de a rezolva problemele din viaţa de zi cu zi. 219 00:10:03,700 --> 00:10:05,800 De-a lungul timpului, exploraţiile matematice 220 00:10:05,950 --> 00:10:07,950 ale bărbaţilor şi femeilor de pe tot globul, 221 00:10:08,100 --> 00:10:10,100 ne-au oferit nişte lentile fascinante 222 00:10:10,250 --> 00:10:11,650 care ne ajută să privim matematic 223 00:10:11,800 --> 00:10:14,050 şi să dăm un sens lumii noastre. 224 00:10:15,300 --> 00:10:17,250 Stiinţa este colecţia de fapte 225 00:10:17,400 --> 00:10:20,500 la care s-a ajuns prin definirea a ceea ce observăm 226 00:10:20,650 --> 00:10:23,200 şi testând ca să descoperim. 227 00:10:23,500 --> 00:10:28,400 Matematica, chimia, şi fizica reprezintă 228 00:10:28,550 --> 00:10:31,750 limbaje fixe care nu sunt interpretabile. 229 00:10:31,900 --> 00:10:35,450 Limbaje folosite ca să descriem ceea ce observăm şi 230 00:10:35,600 --> 00:10:38,950 să testăm acele observaţii pentru a le demonstra. 231 00:10:39,200 --> 00:10:41,074 Gândiţi-vă la ADN, 232 00:10:41,074 --> 00:10:43,710 celule, galaxii, 233 00:10:44,378 --> 00:10:46,146 fructe, 234 00:10:46,246 --> 00:10:48,282 laptop-uri, 235 00:10:48,700 --> 00:10:50,551 aer condiţionat.... 236 00:10:51,118 --> 00:10:53,551 Gândiţi-vă la maşini, 237 00:10:54,221 --> 00:10:56,957 mâncare, 238 00:10:57,300 --> 00:10:58,892 case, 239 00:11:00,027 --> 00:11:02,963 fauna, 240 00:11:03,096 --> 00:11:05,599 flora..... 241 00:11:06,466 --> 00:11:08,635 Gândiţi-vă la atomi, 242 00:11:08,936 --> 00:11:11,305 membre ale corpului, 243 00:11:11,738 --> 00:11:13,974 climă, 244 00:11:14,708 --> 00:11:17,845 sau hainele pe care le purtaţi.... 245 00:11:20,200 --> 00:11:22,700 Şi realizaţi că totul este definit, 246 00:11:22,850 --> 00:11:24,800 sau creat 247 00:11:25,000 --> 00:11:27,200 de ştiinţă. 248 00:11:33,894 --> 00:11:36,200 Ca să înţelegem întregul concept al ştiinţei, 249 00:11:36,350 --> 00:11:40,400 ar trebui să ştiţi ce este o teorie ştiinţifică: 250 00:11:40,550 --> 00:11:42,050 "O teorie ştiinţifică 251 00:11:42,200 --> 00:11:44,550 cuprinde o colecţie de concepte, 252 00:11:44,700 --> 00:11:48,000 incluzând abstractii ale fenomenelor observabile, 253 00:11:48,150 --> 00:11:50,750 exprimate ca proprietăţi numărabile, 254 00:11:50,900 --> 00:11:54,000 împreună cu reguli (numite legi ştiinţifice) 255 00:11:54,150 --> 00:11:55,750 care exprimă relaţii 256 00:11:55,900 --> 00:11:58,700 între observaţii ale acestor concepte." 257 00:11:58,850 --> 00:12:01,850 O teorie ştiinţifică este construită ca să se conformeze la 258 00:12:02,000 --> 00:12:05,200 informaţiile empirice valabile despre asemenea observaţii, 259 00:12:05,350 --> 00:12:08,800 şi este înaintată ca principiu sau un set de principii 260 00:12:08,950 --> 00:12:11,200 pentru a explica o clasă de fenomene. 261 00:12:11,732 --> 00:12:14,100 O teorie ştiinţifică este total diferită 262 00:12:14,250 --> 00:12:15,300 de orice altă teorie, 263 00:12:15,550 --> 00:12:17,750 este cea mai probabilă variantă 264 00:12:17,900 --> 00:12:21,450 rezultând din descoperiri recente. 265 00:12:32,850 --> 00:12:36,100 Ştiinţa este cel mai bun instrument creat vreodată ♪ 266 00:12:36,800 --> 00:12:38,950 [Michael Shermer: Skeptic Magazine] pentru a înţelege cum funcţionează lumea. ♪ 267 00:12:39,100 --> 00:12:42,000 [Jacob Bronowksi: Matematician, Biologist, Poet] Ştiinţa este o formă de cunoştinţe foarte umană. ♪ 268 00:12:42,200 --> 00:12:44,800 [Jacom Bronowski: Matematician, Biologist, Poet] Suntem mereu la marginea necunoscutului. ♪ 269 00:12:45,300 --> 00:12:47,450 [Carl Sagan: Astronom, Astrofizician] Ştiinţa este o companie colaborativă ♪ 270 00:12:47,600 --> 00:12:49,600 [Carl Sagan: Astronom, Astrofizician] crescând noi generaţii. ♪ 271 00:12:50,700 --> 00:12:53,250 Ne amintim de cei care au pregătit calea,♪ 272 00:12:54,000 --> 00:12:56,550 văzând prin ei....♪ 273 00:12:56,779 --> 00:12:58,799 Dacă ai o educatie bazată pe stiință, 274 00:12:58,922 --> 00:13:00,772 Poti să vezi lumea foarte diferit, 275 00:13:00,898 --> 00:13:04,478 Iar această înțelegere te face să fi mai "puternic". 276 00:13:09,011 --> 00:13:12,111 În lumea reală există poezie reală. 277 00:13:12,391 --> 00:13:15,231 Știința este poezia realității. 278 00:13:15,727 --> 00:13:18,107 Putem face stiință, și cu ea, 279 00:13:18,464 --> 00:13:20,714 ne putem îmbunătăți viețile. 280 00:13:21,047 --> 00:13:23,967 În lumea reală există poezie reală 281 00:13:24,134 --> 00:13:27,544 Știința este poezia realității. 282 00:13:27,678 --> 00:13:30,968 Istoria umanității este povestea ideilor 283 00:13:31,183 --> 00:13:35,183 ce luminează colțurile întunecate. 284 00:13:40,161 --> 00:13:44,161 Oamenii de știință iubesc misterul, le place să nu știe. 285 00:13:45,719 --> 00:13:48,709 Ei nu se simt speriați atunci când nu știu lucruri. 286 00:13:48,962 --> 00:13:51,852 Ei cred că este mult mai interesant. 287 00:13:52,207 --> 00:13:54,627 Este o uriașă realitate universală, 288 00:13:54,953 --> 00:13:57,443 din care facem toți parte. 289 00:13:57,802 --> 00:14:00,862 Cu cât cercetăm mai mult în univers, 290 00:14:01,063 --> 00:14:04,123 cu atât mai remarcabile sunt descoperirile pe care le facem. 291 00:14:04,256 --> 00:14:06,606 Căutarea adevărului, în sine, 292 00:14:06,814 --> 00:14:10,814 este o poveste plină de intuiții. 293 00:14:15,915 --> 00:14:19,005 În lumea reală există poezie reală 294 00:14:19,212 --> 00:14:22,212 Știința este poezia realității. 295 00:14:22,736 --> 00:14:25,696 Putem face știință, și cu ea, 296 00:14:26,010 --> 00:14:27,539 ne putem îmbunătăți viețile. 297 00:14:27,949 --> 00:14:30,189 În lumea reală există poezie reală. 298 00:14:30,699 --> 00:14:33,839 Șiința este poezia realității. 299 00:14:34,339 --> 00:14:37,249 Istoria umanității este povestea ideilor 300 00:14:37,605 --> 00:14:40,155 ce luminează colțurile întunecate. 301 00:14:40,397 --> 00:14:43,417 Din punctul nostru de singurătate din cosmos 302 00:14:43,586 --> 00:14:46,466 am reușit prin puterea gândirii, 303 00:14:46,708 --> 00:14:49,478 să ne întoarcem în timp 304 00:14:49,584 --> 00:14:51,844 la un moment dupa începutul universului. 305 00:14:52,075 --> 00:14:53,305 Cred că știința 306 00:14:53,525 --> 00:14:55,325 îți schimbă modul de gândire. 307 00:14:55,405 --> 00:14:58,025 Te face să te gândești putin mai intens. 308 00:14:58,457 --> 00:15:01,157 Știința înlocuiește prejudiciul privat 309 00:15:01,338 --> 00:15:04,028 cu dovezi verificabile public. 310 00:15:04,331 --> 00:15:07,361 În lumea reală există poezie reală. 311 00:15:07,486 --> 00:15:10,736 Șiința este poezia realității. 312 00:15:11,179 --> 00:15:14,189 Putem face știință, și cu ea, 313 00:15:14,412 --> 00:15:16,862 ne putem îmbunătăți viețile. 314 00:15:17,038 --> 00:15:20,038 Știința este un "instrument" grozav 315 00:15:20,141 --> 00:15:22,801 pentru a înțelege lumea ce ne înconjoară. 316 00:15:22,922 --> 00:15:25,102 Gândesșe-te la ea ca la o lupă 317 00:15:25,154 --> 00:15:27,154 prin care poți vedea 318 00:15:27,312 --> 00:15:29,362 realitatea din jurul tău.