In 1832, matematicianul Carl Grauss
si profesorul de fizica Wilhelm Weber
au creat un sistem
care le permitea sa comunice
de la distanta in timp ce desfasurau experimente -
conectand observatorul cu laboratorul de fizica.
Ei au rezolvat o problema foarte importanta,
care era mai mult o enigma:
cum sa transmita toate literele alfabetului
folosind un circuit - sau o linie.
Iar sistemul lor folosea un galvanometru
deoarece se stia ca curentul electric,
trecand printr-o
bobina, creaza un camp magnetic
care strabate
centrul spirei, putand devia un ac.
Dar in loc sa miste pur si simplu un ac
de la distanta
sistemul lor a folosit un comutator
care ar putea sa inverseze instantaneu
directia curentului.
Acest lucru ar determina inversarea
campului magnetic din jurul bobinei,
iar acul ar devia fie la dreapta, fie la stanga
in functie de directia curentului --
oferindu-le astfel doua evenimente
de semnalizare diferite --
sau "simboluri" -- deviere la dreapta sau la stanga.
Cel mai important, el a atribuit simboluri
mai scurte pentru literele cele mai obisnuite.
[De exemplu], 'A' a fost o deviere unica
la dreapta
Iar 'E' a fost o deviere unica
la stanga.
Si a folosit codurile mai lungi
pentru literele mai putin folosite,
cum ar fi 'K', care a constat in trei
devieri la dreapta.
Si in acel moment, viteza de transmisie
era in jur de noua litere pe minut.
Toate acele de telegraf care au urmat
aveau aceeasi limitare --
si aceasta consta intr-o problema
de inginerie.
"Viteza de semnalizare" era redusa.
Acum viteza de semnalizare consta in
numarul de devieri pe minut
care puteau fi transmise si receptionate
cu precizie.
Si daca se comprimau laolalta
evenimentele de semnalizare
persoana care receptioneaza ar fi fost
confuza din cauza variatiilor rapide
care produc erori --
la fel cum notele cantate la un pian
in mod sustinut se vor imbina
si vor deveni mai putin distincte --
daca sunt cantate rapid.
Si, in timp viteza de semnalizare
a fost imbunatatita incremental.
Una dintre imbunatatiri a constat
in adaugarea unui magnet
permanent de mici dimensiuni
la partea exterioara a bobinei.
Acest lucru a contribuit
la retragerea acului inapoi
in pozitia neutra,
dupa fiecare deviere.
Si aceste modele au stat la baza
unei game largi de
ace de telegraf, care au fost instalate
in intreaga Europa.
Compania de telegraf electric
a fost prima companie
de telegraf publica.
A fost creata in 1846, dupa ce proprietarii
au achizitionat
principalele brevete de telegraf cu ac
de la acea vreme.
Dar viteza diverselor telegrafe cu ac
nu a depasit niciodata
in jur de 60 de litere pe minut -