(h) TROM - 2.17 Beauty and Design

[ Frumusețe și Design ]

Frumusețea este un concept personal,

un amestec al mediului în care ai crescut

și al genelor pe care le-ai moștenit.

Frumusețea este interesantă deoarece sistemul monetar a abuzat de ea.

Sistemul monetar se bazează pe consumul continuu,

iar în prezent există mii de companii importante

care produc produse și servicii pentru oameni.

Acest lucru a creat concurență între aceste companii.

Utilitatea nu mai este cel mai important aspect al unui obiect

deoarece majoritatea obiectelor au același grad de utilitate.

În loc să se concentreze asupra utilității

accentul se pune mai mult pe estetică

pentru a atrage clienții,

deoarece frumusețea are o varietate mai mare decât utilitatea.

Oamenii au trecut de la "Am nevoie de...",

la "M-aș simți mai bine dacă aș avea...".

Deci, oamenii cumpără lucruri pentru aspect

și nu pentru utilitatea lor.

Cumperi haine pentru că îți plac cum arată,

cumperi mașini bazându-te în principal pe felul cum arată,

se construiesc clădiri mai ales pentru aspect,

și se cumpără decorațiuni din același motiv,

aspect.

Pe cât de normal ți se pare acest decor,

pe atât de aberant este de fapt.

E ca și cum ai cumpăra un telescop pentru aspectul lui,

și nu pentru funcționalitatea lui.

Nu este nimic în neregulă în aprecierea designului,

dar este absolut absurd atunci când îl pui mai presus de utilitate.

"Frumusețea" se aplică, de asemenea, aspectului unei persoane,

iar opusul acestuia, "urât",

provoacă multă suferință în societate.

Unii oameni sunt considerați frumoși, alții urâți,

dar cine îi clasifică,

și după ce criterii?

Ia acest exemplu: vezi o fată grasă

cu un băiat care are un nas mare. Vei spune că sunt urâți.

Dar de ce?

Este pentru că ești încrezător în aspectul tău fizic.

dar dacă te-ai analiza pe tine însuți

înainte de a eticheta pe altcineva,

ai fi surprins.

Lasă-mă să te analizez.

Vei spune că fata grasă este urâtă,

pentru că are mai multă grăsime în corpul ei?

Pentru că e diferită de modelul societății?

Relaționezi aspectul ei cu modul în care ar trebui să se dezvolte un corp de femeie?

Dacă o faci, atunci poți spune că fata grasă este diferită,

dar de ce să spui că e urâtă?

După cum poți vedea ești influențat de societate,

mediu, prieteni, emisiuni de televiziune,

ești ca o oglindă a societății.

Există oameni care preferă femeile grase,

sau băieții cu nasul mare,

sau găsesc alte părți anormale ale corpului ca fiind atractive,

așa că încearcă să te limitezi la a observa frumusețea

și la a o aprecia, doar atât.

Unii bărbați preferă un fund mare, alții sânii mari,

alții sânii mici, părul lung, părul roșu.

Deci toți tipii ăștia sunt diferiți.

Deci tipul se căsătorește cu o fată

deoarece ea este competentă din punct de vedere mintal,

dar are sânii mici.

El se uită întotdeauna la sâni mari, pentru că a fost crescut în acest fel,

înțelegi ce vreau să spun?

Nu te supăra pe tip,

așa a fost el crescut. Dacă înțelegi asta

poți să înțelegi de ce el se uită mereu.

Dar ți-am mai spus, în Mările din Sud

bărbații nu se uită niciodată după corpurile femeilor.

Și nu pentru că sunt buni sau răi,

ci pentru că au fost crescuți nud,

așa că ei nu colecționează poze cu femei nud.

Revistele de frumusețe creează modele de aspect uman,

clasificând-ul ca fiind frumos,

iar mulți oameni au tendința de a-l copia.

Ceea ce puțini oameni știu este că toate fotografiile publicate în aceste reviste,

sunt mai întâi editate.

Nu e de mirare că percepția noastră despre frumusețe este distorsionată.

Revistele de frumusețe vor să te facă să simți că nu ești suficient de frumos

pentru a te încuraja să cumperi produse de frumusețe,

ceea ce generează un profit pentru ei.

Din păcate, acest concept este promovat de sistemul monetar.

Multe produse sunt făcute pentru aspect, atunci când mulți oameni au nevoie de utilitate,

este o reală risipă.

Există chiar locuri de muncă în care oameni care sunt considerați frumoși

sunt plătiți pentru asta,

ei se numesc modele.

Deoarece sistemul monetar a stabilit că unele modele sunt considerate frumoase,

orice altceva este văzut ca urât,

iar frumusețea este privită ca ceva universal.

Un alt exemplu al psihozei noastre actuale:

criticii de modă.

Ei sunt oameni care își dau cu părerea despre cum se îmbracă alții,

și câștigă bani din asta.

Luați această imagine ca exemplu.

Citiți ce scriu criticii de modă.

Ce e cu acea uriașă cravată albastră, ochelari și adidași?

Robert Downey Jr. poate avea un gust deosebit în roluri, dar simțul său în materie de modă are încă nevoie de muncă.

Dar ce critică ei de fapt?

Forma hainelor nu se potrivește?

Tipul hainelor nu se potrivește?

Unele pentru iarnă, altele pentru vară?

Unii pot critica oamenii care poartă ochelari de soare noaptea,

dar cum au observat ei brusc utilitatea

când sunt atât de concentrați pe design?

Doar vor să critice?

Culorile nu se potrivesc?

Știu ei cu adevărat ce sunt culorile și cum văd ființele umane?

Ochiul uman,

unul dintre cele mai puternice instrumente de pe pământ.

Într-o zi senină putem să vedem cele mai mici detalii

în cea mai largă vizionare,

dar ceea ce văd ochii nu este imaginea completă.

Pe lângă lumea pe care o vedem

este o lume foarte diferită.

O lume invizibilă

de forțe și puteri ascunse

ce dau formă fiecărui aspect al vieții de pe pământ.

Acum tehnologia poate deschide o fereastră către acea lume ascunsă

dezvăluind misterele sale

și arătându-ne adevărata minune a lumii în care trăim.

Acum echipajul e protejat numai de către costumele lor de plasă

și de faptul că nu ating pământul.

Pentru câteva secunde, elicopterul și linia de alimentare sunt legate împreună,

având un câmp electric imens în jur.

Capturat de camera specializată,

imaginile arată puncte fierbinți concentrate ale coroanei,

unde punctele ascuțite ale lamei rotorului

îndoaie și intensifică câmpul electric.

Când aerul reacționează cu acest câmp electric intens

acesta creează o descărcare de lumină invizibilă,

camera fiind reglată pentru a detecta exact această lumină.

Dar cu ochiul liber

este complet invizibilă.

Corona este la fel de reală ca și liniile electrice

dar face parte din vasta lume invizibilă

care stă ascunsă de ochii noștri.

Voi face asta...

Deoarece, deși ochii noștri sunt incredibil de inteligenți și puternici,

ei sunt sensibili doar la o bandă de lumină foarte îngustă.

Dacă treci lumina printr-o prismă

ca o foaie de apă,

împarte ceea ce creierul vede ca lumină albă

într-un spectru de 7 culori diferite,

fiecare într-un loc bine definit,

roșu,

oranj,

galben,

verde,

albastru,

indigo

și violet,

spectrul luminii vizibile.

Împreună, aceste șapte culori reprezintă toate lungimile de undă ale luminii pe care le putem vedea.

Dar ce se află dincolo de acest spectru,

cu alte cuvinte aici după violet,

sau aici, după roșu?

Ei bine, în ceea ce privește ochiul, nimic,

dar asta este departe de adevăr.

De fapt, spectrul luminos se întinde

mult dincolo de lumina vizibilă pe care o vedem.

Vă puteți gândi la acest spectru de lumină, ca la o lumină mare de note pe un pian.

Imaginați-vă că aceste șapte note

reprezintă spectrul vizibil,

culorile familiare de roșu, oranj, galben, verde, indigo și violet.

Deci tot ceea ce putem vedea reprezintă această octavă.

Dar asta, de fapt, este doar un procent mic din întregul spectru de lumină.

Dacă vrei să fi exact, este 0.00000000001 la sută.

Și la fel cum acest pian are multe alte note,

lumina există în multe alte unde,

cu infraroșu sus aici, până la ultraviolet jos.

Și acesta este doar începutul.

Dacă spectrul vizibil este doar o singură optică pe acest pian

pentru a reprezenta întregul spectru de la raze gama la raze x și până la undele radio,

ai nevoie ca această claviatură să se extindă

și să se extindă,

și să se mai extindă,

mai mult,

mai mult,

sus până la soare,

150 de milioane de km distanță.

Este un pian foarte mare.

Și în acel invizibil spațiu imens

chiar și cele mai familiare lucruri nu sunt ceea ce par.

Soarele nostru, o sursă benignă de căldură,

viață și speranța vagă

de a face mâine un grătar.

Dar mergi dincolo de ceea ce vedem

și obținem o imagine foarte diferită a celei mai apropiate stele.

În ultraviolet soarele nostru benign

devine o masă rotativă de energie violentă și periculoasă.

Aceste imagini UV de la un telescop spațial

dezvăluie gaze supraîncărcate fierbinți la o temperatură de un milion de grade,

și flăcări solare care se ridică la mii de kilometri deasupra suprafeței soarelui.

Putem vedea chiar și câmpurile magnetice intense

care creează pete solare întunecate și furtuni solare.

Iar telescopul cu raze x dezvăluie ceea ce nu am putea vedea niciodată cu ochiul liber,

atmosfera exterioară a soarelui,

un inel de gaze strălucitoare

mai fierbinte decât soarele însuși.

Înapoi pe pământ,

sunt razele x ce au transformat lumea noastră vizibilă,

lăsându-ne să o vedem, într-un mod complet nou.

Ideea de a folosi raze X provine dintr-o proprietate foarte ușoară a luminii.

Vedem lumea din jurul nostru pentru că lumina vizibilă

ricoșează din obiecte și intră în ochii noștri

unde receptorii din retina noastră o pot detecta.

Stinge lumina și...

nimic.

Ați văzut cum funcționează influența mediului?

Și cel mai important:

ați văzut cât de departe de realitate sunt acești oameni?

[ Soluții Alternative]

După cum ați văzut,

cu cât știți mai multe despre realitate

cu atât mai puțin vă bazați judecățile pe aceste lucruri artificiale,

care sunt duse la extem.

Deci, educația,

Amintiți-vă că sistemul monetar este cel care a creat această situație

și, de asemenea, o perpetuează.

Oamenii au cinci simțuri

și au abuzat de unul dintre ele.

Vederea.

Cum pot fi siguri că anumite culori sau forme nu se potrivesc,

sau că unele forme sunt frumoase și altele sunt urâte?

Este umil că o industrie a fost creată dintr-un simț, vederea,

o industrie care nu se poate baza pe nimic pentru a-și defini valorile.