Cum se pot sprijini cel mai bine cuplurile în care amândoi lucrează

E posibil să ai o carieră de succes ȘI o căsnicie de succes. Profesoara și autoarea Jennifer Petriglieri explică modul în care tu și partenerul tău puteți face alegeri care să fie în beneficiul vieții voastre de cuplu -- fără a vă sacrifica aspirațiile personale.

Poate sună ciudat să vorbim despre muncă,

dar când ne îndrăgostim,

adesea luăm în considerare
ce va face iubirea din viețile noastre,

iar munca și carierele noastre
constituie o mare parte din ea.

[Modul în care muncim]

[Disponibil cu sprijinul Dropbox]

Toate cuplurile care muncesc
se confruntă cu alegeri dificile,

iar ele pot părea ca un joc cu sumă nulă.

Unui partener îi este oferit
un post într-un alt oraș,

deci celălalt trebuie să-și dea demisia
și s-o ia de la capăt.

Un partener se va ocupa mai mult de copil
și își va ține cariera pe loc

pentru ca celălalt să poată da curs
unei promovări captivante.

Unul câștigă, iar altul pierde.

Iar în timp ce unele cupluri
care fac aceste alegeri sunt mulțumite,

altele le regretă amar.

Ce face diferența?

Ultimii șapte ani i-am petrecut
studiind cupluri care muncesc

și am descoperit că problema
nu e ce aleg cuplurile,

ci cum aleg.

Desigur, nu putem controla situațiile

și nici nu avem alegeri infinite.

Dar acolo unde putem,

cum facem alegerea potrivită?

Unu: începeți devreme, cu mult înainte
de a avea de făcut o alegere.

Când vă confruntați cu o alegere dificilă,

să zicem, dacă unul din voi
se-ntoarce la școală

sau preia un post riscant,

e prea târziu.

Alegerea potrivită începe prin înțelegerea
timpurie și reciprocă a aspirațiilor,

aspirații precum dorința
de a începe o mică afacere,

de a trăi aproape de familia lărgită,

de a aduna destui bani pentru propria casă

sau de a avea un alt copil.

Mulți dintre noi ne evaluăm viețile
comparând ceea ce facem

cu aspirațiile noastre.

Când diferența e mică,

suntem mulțumiți.

Când e mare,

suntem nefericiți.

Iar dacă facem parte dintr-un cuplu,

o parte din vină o dăm pe partener.

Faceți-vă timp cel puțin de două ori pe an

pentru a vă discuta aspirațiile.

Mie îmi place să păstrez o evidență
scrisă a acestor conversații.

A scrie împreună cu partenerii noștri

ajută să ne știm aspirațiile unul altuia

și să ne scriem povestea vieții împreună.

Doi: eliminați alegeri

care nu sprijină viața
pe care doriți să o aveți împreună.

Puteți face asta stabilind limite
care fac alegerile grele mai ușoare.

Cum ar fi limite geografice:
Unde ai vrea să locuiești și să muncești?

Timp: Câte ore de lucru pe săptămână
vor face viața de familie posibilă?

Călătorii: Cât de mult puteți suporta
să fiți plecat în delegație?

Odată ce v-ați hotărât asupra limitelor,
alegerile devin ușoare

când te lovești de o oportunitate
care nu se încadrează în limite.

„Nu voi merge la acel interviu,

deoarece am hotărât că nu vrem
să ne mutăm în altă parte.”

Sau, „Mai renunț la orele suplimentare,

deoarece am căzut de acord că e esențial
să petrecem mai mult timp în familie.”

Cuplurile care-și înțeleg
aspirațiile unul altuia

și respectă niște limite solide

pot renunța mai ușor la oportunități
aparent ademenitoare fără regret.

Dacă te lovești de o oportunitate
care se încadrează în limite,

atunci ceea ce contează
e ca alegerile pe care le faci

să păstreze echilibrul cuplului în timp,

chiar dacă nu se aliniază perfect
cu aspirațiile ambilor parteneri

în același timp.

Dacă alegerile sunt făcute în principal
de un singur partener

sau vin în sprijinul unui partener
mai mult decât al celuilalt,

se va produce un dezechilibru de putere.

Am aflat că acel dezechilibru

este motivul pentru care eșuează
majoritatea cuplurilor care muncesc.

În cele din urmă, unul se satură
să fie mai mult un accesoriu

decât un partener.

Pentru a evita acest lucru,

urmăriți-vă hotărârile în timp.

Spre deosebire de aspirații și limite,

nu e nevoie să țineți o evidență detaliată
a fiecărei decizii pe care o luați.

Doar aveți o discuție deschisă
despre cât de capabili vă simțiți

să luați decizii
care vă afectează pe amândoi.

Cum o să știți că ați ales bine?

O neînțelegere frecventă e

că îți poți da seama care alegere
e corectă doar în retrospectivă.

Și poate e adevărat că uneori
judecăm lucrurile pe dos,

dar trebuie să mergem mai departe.

Cuplurile care consideră
o alegere făcută ca fiind una bună

au făcut așa nu doar
din cauza rezultatului în sine;

au făcut-o deoarece acea alegere
i-a împuternicit individual și în cuplu

pe măsură ce au reușit.

Nu e vorba despre ce au ales,

e vorba că au ales în mod deliberat,

lucru care i-a făcut să se simtă
mai apropiați și mai liberi împreună.