Mitul lui Loki și al zidarului

Vezi întreaga lecție: https://ed.ted.com/lessons/the-myth-of-loki-and-the-master-builder-alex-gendler

Asgard, un tărâm al minunilor, era locul în care zeii nordici își avea casa. Acolo, palatul lui Odin, Valhalla, se înălța deasupra munților și podului curcubeu Bifrost era ancorat de acesta. Deși tărâmul era magnific, era în primejdie din cauza uriașilor și trolilor care căutau o modalitate de a-l distruge. Însă a apărut un străin și le-a făcut zeilor o ofertă. Alex Gendler detaliază mitul zidarului.

Lecție de Alex Gendler, regia de Hype CG.

Asgard, un tărâm al minunilor, era locul
în care zeii nordici își aveau casa.

Acolo, mărețul palat al lui Odin,
Valhalla, se înălța deasupra munților,

iar podul curcubeu Bifrost
era ancorat de acesta.

Însă, deși tărâmul era magnific,

era lipsit de apărare în fața giganților
și trolilor din Jotunheim,

care îi disprețuiau pe zei
și căutau o modalitate de a-i distruge.

Într-o zi, pe când Thor, cel mai puternic
dintre zei, se lupta cu acești dușmani,

a apărut un străin călare
pe un cal gri și puternic.

Vizitatorul le-a făcut zeilor
o ofertă uimitoare:

le va construi cel mai mare zid
văzut vreodată,

care să nu poată fi escaladat de uriași
și să nu poată fi distrus de troli.

Tot ce a cerut în schimb a fost mâna
frumoasei zeițe Freya -

împreună cu soarele și luna de pe cer.

Zeii s-au împotrivit acestei cereri,
fiind gata să-l trimită înapoi.

Cu toate acestea, trișorul Loki a pus
la cale un plan diabolic.

Acesta le-a spus zeilor că ar trebui
să accepte oferta străinului,

dar să-i impună asemenea condiții
încât să nu poată termina zidul la timp.

Astfel, ei nu ar avea nimic de pierdut

și o mare parte din zid
ar fi ridicată fără plată.

Această idee nu îi surâdea deloc Freyei,

dar Odin împreună cu ceilalți zei
s-au lăsat convinși

și au ajuns la o înțelegere
cu constructorul.

Acesta avea la dispoziție doar o iarnă
pentru a termina zidul.

Dacă vreo porțiune a zidului rămânea
neterminată în prima zi a verii,

acesta nu primea nicio plată.

De asemenea, acesta nu putea primi ajutor
din partea altor oameni.

Zeii au încheiat acest pact
printr-un jurământ solemn,

promițându-i zidarului că acesta
va fi protejat în Asgard.

Dimineața următoare, zidarul a început
să sape fundația cu o viteză uimitoare,

astfel că la căderea nopții a pornit
spre munți pentru a lua pietrele necesare.

A doua zi de dimineață,
văzându-l că se întoarce,

zeii au început să se îngrijoreze.

Conform pactului, niciun om nu a venit
în ajutorul zidarului.

Însă armăsarul său, Svadilfari, căra
o încărcătură de pietre atât de mare,

încât lăsa gropi în pământ în urma sa.

Iarna a venit și a trecut.

Străinul continua să zidească,
Svadilfari continua să care,

astfel că nici zăpada, nici ploaia
nu le putea încetini progresul.

Cu doar trei zile rămase până la venirea
verii, zidul se înălța până sus de tot,

de nepătruns, doar poarta rămânând
de construit.

Îngroziți, zeii și-au dat seama
că își vor pierde pentru totdeauna

zeița fertilității,

dar și că fără soare și lună, pământul
va fi cuprins de un întuneric etern.

Aceștia s-au întrebat de ce au pus
un asemenea rămășag nechibzuit -

amintindu-și apoi de Loki
și de sfatul lui îngrozitor.

Dintr-o dată, Loki nu s-a mai simțit
atât de isteț.

Toți zeii au început să îl amenințe
cu o moarte inimaginabil de dureroasă

dacă acesta nu găsea o modalitate
ca zidarul să nu își primească plata.

Astfel, Loki a promis că se va ocupa
de această situație și s-a făcut nevăzut.

Afară se lăsa noaptea,

iar zidarul se pregătea să pornească
pentru a lua ultima încărcătură de pietre.

Dar, de îndată ce l-a chemat pe Svadilfari
la el, în zonă a apărut o iapă.

Aceasta era atât de frumoasă
încât Svadilfari și-a ignorat stăpânul

și a scăpat din frâie.

Zidarul a încercat să îl prindă,

însă iapa a pătruns adânc în pădure
iar Svadilfari a urmat-o.

Străinul era furios.

Știa că zeii erau de vină
așa că i-a confruntat:

zidarul blând și manierat care era înainte

a devenit un uriaș de temut.

Aceasta a fost o mare greșeală.

Thor tocmai se întorsese în Asgard,

iar acum că zeii știau că există un uriaș
printre ei,

aceștia și-au ignorat jurămintele.

Singura plată pe care a primit-o zidarul -

și ultimul lucru pe care l-a mai văzut -

a fost lovitura ciocanului lui Thor,
Mjolnir.

Pe când potriveau ultimele pietre în zid,
zeii și-au sărbătorit victoria.

Totuși, Loki nu se mai afla printre ei.

Trecuseră câteva luni până când acesta
s-a întors într-un final,

fiind urmat de un frumos mânz gri
cu opt picioare.

Mânzul s-a transformat într-un armăsar
magnific, pe nume Sleipnir și a devenit

armăsarul lui Odin, un cal mai rapid
decât însuși vântul.

Totuși, de unde venea calul mai exact
era ceva ce Loki prefera să nu spună.