Return to Video

Motivele pentru care ești deprimat și anxios

  • 0:01 - 0:03
    Pentru foarte multă vreme,
  • 0:03 - 0:06
    m-am confruntat cu două probleme.
  • 0:07 - 0:09
    Nu le înțelegeam
  • 0:09 - 0:12
    și, ca să fiu sincer,
    mi-era frică să le analizez.
  • 0:12 - 0:16
    Prima era că am 40 de ani
  • 0:16 - 0:19
    și an de an, în tot acest timp,
  • 0:19 - 0:22
    depresia și anxietatea au crescut
  • 0:22 - 0:25
    în Statele Unite, în Marea Britanie
  • 0:25 - 0:27
    și în întreaga lume occidentală.
  • 0:27 - 0:30
    Și am vrut să înțeleg de ce.
  • 0:31 - 0:33
    De ce ni se întâmplă asta?
  • 0:33 - 0:36
    De ce cu trecerea timpului
  • 0:36 - 0:39
    ne este din ce în ce mai greu
    să facem față zilelor?
  • 0:40 - 0:43
    Voiam să înțeleg acest lucru
    dintr-un motiv mai personal.
  • 0:43 - 0:45
    Când eram adolescent,
  • 0:45 - 0:46
    m-am dus la doctor
  • 0:46 - 0:51
    și i-am explicat că simt ceva,
    ca și cum o durere ar ieși din mine.
  • 0:51 - 0:53
    Nu puteam să o stăpânesc,
  • 0:53 - 0:55
    nu înțelegeam de ce se întâmplă,
  • 0:55 - 0:57
    mi-era chiar rușine de asta.
  • 0:57 - 0:59
    Și doctorul mi-a spus o poveste
  • 0:59 - 1:01
    care îmi dau seama
    că a fost cu bună intenție,
  • 1:01 - 1:02
    dar foarte simplificată.
  • 1:02 - 1:04
    Nu complet greșită.
  • 1:04 - 1:06
    Doctorul mi-a spus:
    „Știm de ce oamenii ajung așa.
  • 1:06 - 1:11
    Unii au în mod natural
    un dezechilibru chimic,
  • 1:11 - 1:12
    și sigur ești unul dintre ei.
  • 1:12 - 1:14
    Trebuie doar să-ți dăm niște medicamente
  • 1:14 - 1:16
    care îți vor normaliza
    dezechilibrul chimic."
  • 1:17 - 1:19
    Așa că am început să iau
    Paxil sau Seroxat,
  • 1:19 - 1:22
    este același medicament
    dar cu nume diferit în diverse țări.
  • 1:22 - 1:24
    Și m-am simțit mult mai bine,
    chiar m-a ajutat.
  • 1:25 - 1:26
    Dar nu mult după aceea,
  • 1:26 - 1:28
    durerea a început să revină.
  • 1:28 - 1:30
    Așa că mi-au dat doze
    din ce în ce mai mari
  • 1:30 - 1:33
    până când, în 13 ani,
    ajunsesem la doza maximă
  • 1:33 - 1:35
    pe care ai voie legal să o iei.
  • 1:35 - 1:39
    Și pentru multă vreme în acești 13 ani,
    și cam tot timpul până la sfârșit,
  • 1:39 - 1:40
    m-am simțit foarte rău.
  • 1:40 - 1:43
    Și am început să mă întreb:
    „Ce se întâmplă?
  • 1:43 - 1:45
    Pentru că faci totul
  • 1:45 - 1:48
    ca la carte...
  • 1:48 - 1:50
    de ce te simți tot așa?"
  • 1:50 - 1:53
    Așa că, pentru a înțelege
    în profunzime aceste două mistere,
  • 1:53 - 1:55
    pentru cartea pe care am scris-o,
  • 1:55 - 1:57
    am început să călătoresc
    în întreaga lume,
  • 1:57 - 1:59
    străbătând peste 64.000 Km.
  • 1:59 - 2:01
    Voiam să vorbesc
    cu cei mai buni experți din lume
  • 2:01 - 2:03
    despre cauzele depresiei și anxietății
  • 2:03 - 2:05
    și, mai ales, care e rezolvarea lor,
  • 2:05 - 2:08
    despre oameni care au trecut
    prin depresie și anxietate
  • 2:08 - 2:10
    și au reușit să scape
    într-un fel sau altul.
  • 2:10 - 2:11
    Am învățat foarte mult
  • 2:11 - 2:14
    de la oameni minunați
    cunoscuți pe parcurs.
  • 2:14 - 2:17
    Dar cred că la baza a ceea ce am învățat
  • 2:17 - 2:20
    este că avem până acum dovezi științifice
  • 2:20 - 2:24
    pentru nouă cauze diferite
    pentru depresie și anxietate.
  • 2:24 - 2:27
    Două dintre ele sunt
    chiar în biologia noastră.
  • 2:27 - 2:29
    Genele te pot face mai sensibil
    la aceste probleme,
  • 2:29 - 2:31
    dar ele nu-ți scriu destinul.
  • 2:31 - 2:35
    Sunt modificări reale ale creierului
    ce au loc când ești deprimat
  • 2:35 - 2:37
    și atunci e și mai greu să scapi.
  • 2:37 - 2:39
    Dar majoritatea factorilor dovediți
  • 2:39 - 2:41
    că ar cauza depresia și anxietatea
  • 2:41 - 2:43
    nu sunt în biologia noastră.
  • 2:44 - 2:46
    Sunt legați de modul nostru de viață.
  • 2:46 - 2:48
    Și odată ce i-am înțeles,
  • 2:48 - 2:51
    apar cu totul alte soluții,
  • 2:51 - 2:52
    ce ar trebui oferite oamenilor
  • 2:52 - 2:55
    împreună cu alegerea
    antidepresivelor chimice.
  • 2:55 - 2:57
    De exemplu,
  • 2:57 - 3:01
    ai mai multe șanse să devii depresiv
    atunci când ești singur.
  • 3:01 - 3:04
    Dacă mergi la serviciu,
    n-ai niciun control asupra slujbei tale,
  • 3:04 - 3:06
    și doar faci ceea ce ți se spune,
  • 3:06 - 3:08
    ai șanse mai mari să fii deprimat.
  • 3:08 - 3:10
    Dacă ieși foarte rar în natură,
  • 3:10 - 3:12
    ai șanse mai mari să fii deprimat.
  • 3:12 - 3:15
    E un lucru care unește multe cauze
    ale depresiei și anxietății
  • 3:15 - 3:16
    pe care l-am descoperit.
  • 3:16 - 3:18
    Nu toate, dar destul de multe.
  • 3:18 - 3:20
    Toată lumea de aici știe
  • 3:20 - 3:23
    că toți avem nevoi fizice naturale, nu?
  • 3:23 - 3:24
    Cu siguranță.
  • 3:24 - 3:27
    Avem nevoie de hrană, de apă,
  • 3:27 - 3:29
    de adăpost, de aer curat.
  • 3:29 - 3:31
    Dacă ni se iau aceste lucruri,
  • 3:31 - 3:33
    am avea foarte rapid probleme mari.
  • 3:33 - 3:35
    Dar, în același timp,
  • 3:35 - 3:38
    fiecare om are nevoi psihologice naturale.
  • 3:38 - 3:40
    Trebuie să simțim că aparținem.
  • 3:40 - 3:43
    Avem nevoie să simțim
    că viața noastră are sens și scop.
  • 3:43 - 3:46
    Că oamenii ne văd și apreciază.
  • 3:46 - 3:48
    Că avem un viitor care are sens.
  • 3:48 - 3:51
    Cultura pe care am construit-o
    este bună în multe sensuri.
  • 3:52 - 3:54
    Multe lucruri sunt mai bune
    decât în trecut.
  • 3:54 - 3:55
    Mă bucur că trăiesc acum.
  • 3:55 - 3:57
    Dar reușim din ce în ce mai puțin
  • 3:57 - 4:01
    să îndeplinim aceste nevoi psihologice
    profunde, fundamentale.
  • 4:02 - 4:04
    Și nu e singurul lucru care se întâmplă,
  • 4:04 - 4:08
    dar cred că e motivul principal
    pentru care această criză e în creștere.
  • 4:09 - 4:12
    Mi-a fost foarte greu să înțeleg asta.
  • 4:12 - 4:15
    Chiar m-am luptat cu ideea asta
  • 4:15 - 4:19
    de a trece de la faptul că depresia
    este o problemă în creierul meu,
  • 4:19 - 4:20
    la una cu multe cauze,
  • 4:21 - 4:23
    legate inclusiv de modul de viață.
  • 4:23 - 4:25
    Și am înțeles cu adevărat
  • 4:25 - 4:28
    când am fost să iau un interviu
    unui psihiatru din Africa de Sud,
  • 4:28 - 4:30
    pe nume Dr. Derek Summerfield.
  • 4:30 - 4:31
    Un tip extraordinar.
  • 4:31 - 4:35
    Dr. Summerfield era în Cambodgia în 2001,
  • 4:35 - 4:38
    când s-au introdus antidepresivele chimice
  • 4:38 - 4:40
    pentru oamenii de acolo.
  • 4:40 - 4:43
    Iar doctorii cambodgieni nu auziseră
    niciodată de aceste medicamente,
  • 4:43 - 4:45
    așa că se întrebau ce sunt.
  • 4:45 - 4:46
    Iar el a explicat.
  • 4:46 - 4:48
    Și i-au spus:
  • 4:48 - 4:50
    „N-avem nevoie de ele,
    avem deja antidepresive."
  • 4:50 - 4:52
    Iar el a întrebat: „Cum adică?"
  • 4:52 - 4:55
    Credea că vor vorbi despre
    un remediu pe bază de plante,
  • 4:55 - 4:59
    despre sunătoare, ginkgo biloba,
    ceva de genul ăsta.
  • 5:00 - 5:02
    În schimb, i-au spus o poveste.
  • 5:03 - 5:06
    Era un fermier în comunitatea lor,
    care lucra pe câmpurile de orez.
  • 5:06 - 5:08
    Și într-o zi a călcat pe o mină
  • 5:08 - 5:10
    rămasă din războiul cu Statele Unite,
  • 5:10 - 5:12
    și i-a spulberat piciorul.
  • 5:12 - 5:13
    I-au făcut o proteză la picior
  • 5:13 - 5:16
    și s-a întors la lucru după ceva vreme.
  • 5:16 - 5:19
    Dar e foarte dureros să lucrezi în apă
  • 5:19 - 5:20
    când ai un picior artificial
  • 5:20 - 5:22
    și cred că a fost traumatizant pentru el
  • 5:22 - 5:25
    să se întoarcă să lucreze
    unde a fost aruncat în aer.
  • 5:25 - 5:27
    Plângea toată ziua,
  • 5:27 - 5:29
    nu voia să se dea jos din pat,
  • 5:29 - 5:32
    a dezvoltat toate simptomele
    unei depresii clasice.
  • 5:32 - 5:33
    Doctorul cambodgian a spus:
  • 5:33 - 5:36
    „Atunci i-am dat antidepresive."
  • 5:36 - 5:38
    Iar Dr. Summerfield a întrebat:
    „Și ce i-ați dat?"
  • 5:38 - 5:41
    I-au povestit că au stat cu el.
  • 5:42 - 5:43
    L-au ascultat.
  • 5:44 - 5:47
    Și-au dat seama că durerea lui avea sens,
  • 5:47 - 5:50
    îi era greu s-o vadă,
    chinuindu-se cu depresia,
  • 5:50 - 5:54
    însă era foarte explicabil
    dacă te uitai la viața lui.
  • 5:54 - 5:57
    Unul dintre doctori,
    vorbind cu cei din comunitate, s-a gândit:
  • 5:57 - 5:59
    „Dacă i-am cumpăra o vacă,
  • 5:59 - 6:01
    ar putea să producă lapte,
  • 6:01 - 6:04
    n-ar mai fi în această situație
    care îl distruge atât de mult,
  • 6:04 - 6:07
    n-ar mai trebui să muncească
    pe câmpurile de orez."
  • 6:07 - 6:08
    Așa că i-au luat o vacă.
  • 6:08 - 6:10
    În câteva săptămâni plânsul încetase,
  • 6:10 - 6:12
    într-o lună îi dispăruse și depresia.
  • 6:12 - 6:14
    I-au spus doctorului Summerfield:
  • 6:14 - 6:17
    „Vedeți, doctore, vaca aceea
    a fost antidepresivul,
  • 6:17 - 6:18
    despre asta vorbeai, nu?"
  • 6:18 - 6:19
    (Râsete)
  • 6:19 - 6:22
    (Aplauze)
  • 6:22 - 6:25
    Dacă ai fi primit aceeași educație
    despre depresie ca mine
  • 6:25 - 6:27
    și ca majoritatea celor de aici,
  • 6:27 - 6:29
    asta ar suna aiurea, nu?
  • 6:29 - 6:31
    „Am fost la doctor pentru un antidepresiv
  • 6:31 - 6:32
    și mi-a dat o vacă."
  • 6:32 - 6:35
    Dar ce a intuit acest doctor cambodgian,
  • 6:35 - 6:38
    pe baza acestei întâmplări
    fără bază științifică,
  • 6:38 - 6:41
    este ceea ce cea mai importantă
    organizație medicală din lume,
  • 6:41 - 6:43
    Organizația Mondială a Sănătății,
  • 6:43 - 6:45
    încearcă de ani buni să ne spună,
  • 6:45 - 6:48
    cu cele mai bune dovezi științifice.
  • 6:49 - 6:51
    Dacă suferi de depresie
  • 6:51 - 6:52
    sau de anxietate,
  • 6:53 - 6:56
    nu ești slab, nu ești nebun,
  • 6:56 - 7:00
    nu ești, în general,
    o mașinărie cu piese stricate.
  • 7:01 - 7:03
    Ci o ființă umană cu nevoi neîmplinite.
  • 7:04 - 7:07
    Și e la fel de important să ne gândim
    la ceea ce nici doctorul cambodgian,
  • 7:07 - 7:10
    nici Organizația Mondială
    a Sănătății nu spun.
  • 7:10 - 7:11
    Nu i-au spus acestui fermier
  • 7:11 - 7:14
    „Hei, amice, vino-ți în fire.
  • 7:14 - 7:17
    E treaba ta să vezi ce se întâmplă
    și să-ți rezolvi problema."
  • 7:18 - 7:20
    Din contră, i-au spus:
  • 7:20 - 7:23
    „Suntem aici cu tine ca să te ajutăm,
  • 7:23 - 7:28
    împreună o să reușim
    să rezolvăm această problemă."
  • 7:29 - 7:33
    De asta are nevoie orice om deprimat
  • 7:33 - 7:36
    și este ceea ce merită.
  • 7:36 - 7:39
    E un motiv important pentru care
    medicii de la Națiunile Unite,
  • 7:39 - 7:41
    în declarația oficială
    de Ziua Mondială a Sănătății,
  • 7:41 - 7:43
    cu ceva ani în urmă, în 2017,
  • 7:43 - 7:46
    au afirmat că trebuie să vorbim
    mai puțin de dezechilibru chimic
  • 7:46 - 7:49
    și mai mult de dezechilibru
    în modul nostru de viață.
  • 7:49 - 7:51
    Medicamentele îi ajută pe mulți,
  • 7:51 - 7:53
    m-au ajutat și pe mine o perioadă,
  • 7:53 - 7:57
    dar deoarece problema
    e mai adâncă decât biologia lor,
  • 7:58 - 8:01
    e nevoie ca soluțiile
    să fie mult mai profunde.
  • 8:01 - 8:03
    Când am aflat acest lucru,
  • 8:03 - 8:05
    îmi aduc aminte că m-am gândit:
  • 8:05 - 8:07
    „Ei bine, înțeleg dovezile științifice,
  • 8:07 - 8:09
    am citit multe studii,
  • 8:09 - 8:12
    am intervievat foarte mulți experți
    care explicau acest lucru,"
  • 8:12 - 8:14
    dar tot mă mai întrebam
    „Cum putem face asta?"
  • 8:14 - 8:16
    Lucrurile care ne provoacă depresia
  • 8:16 - 8:19
    sunt, majoritatea, mai complicate
    decât ce se-ntâmplă
  • 8:19 - 8:20
    fermierului cambodgian.
  • 8:20 - 8:23
    De unde începem cu această abordare?
  • 8:23 - 8:26
    Însă în lunga mea călătorie pentru carte,
  • 8:26 - 8:28
    peste tot în lume,
  • 8:28 - 8:30
    am întâlnit oameni
    care făceau exact acest lucru,
  • 8:30 - 8:33
    de la Sydney la San Francisco
  • 8:33 - 8:34
    și São Paulo.
  • 8:34 - 8:36
    Am întâlnit oameni care înțelegeau
  • 8:36 - 8:38
    cauzele profunde
    ale depresiei și anxietății
  • 8:38 - 8:41
    și, împreună, le rezolvau.
  • 8:41 - 8:44
    Bineînțeles că nu pot să vă spun
    de toți oamenii minunați
  • 8:44 - 8:45
    cunoscuți și de care am scris,
  • 8:45 - 8:49
    sau cele nouă cauze descoperite
    de depresie și anxietate,
  • 8:49 - 8:51
    pentru că nu mă lasă TED
    să vorbesc 10 ore,
  • 8:51 - 8:53
    puteți să faceți reclamație.
  • 8:53 - 8:55
    Dar vreau să mă concentrez pe două cauze
  • 8:55 - 8:58
    și două soluții care reies de aici.
  • 8:59 - 9:00
    Aceasta este prima.
  • 9:00 - 9:03
    Suntem cea mai însingurată
    societate din istoria lumii.
  • 9:03 - 9:06
    Într-un studiu recent,
    americanii au fost întrebați:
  • 9:06 - 9:09
    „Simțiți că nu mai sunteți
    apropiat de nimeni?"
  • 9:09 - 9:13
    39% dintre oameni au răspuns da.
  • 9:13 - 9:15
    „Nu mai am pe nimeni apropiat."
  • 9:15 - 9:17
    În măsurătorile internaționale
    ale singurătății,
  • 9:17 - 9:20
    Marea Britanie și restul Europei
    se clasifică imediat după SUA,
  • 9:20 - 9:21
    dacă se crede cineva prea grozav.
  • 9:21 - 9:22
    (Râsete)
  • 9:22 - 9:24
    Am discutat mult timp
  • 9:24 - 9:27
    cu un expert de top
    pe tema singurătății,
  • 9:27 - 9:29
    un om incredibil, profesorul John Caciopo,
  • 9:29 - 9:30
    care era la Chicago,
  • 9:30 - 9:33
    și m-am tot gândit la o întrebare
    legată de activitatea lui.
  • 9:33 - 9:35
    Profesorul Cacioppo își punea întrebarea:
  • 9:35 - 9:37
    „De ce existăm?
  • 9:37 - 9:39
    De ce suntem aici, de ce trăim?"
  • 9:39 - 9:41
    Motivul principal
  • 9:41 - 9:44
    este că strămoșii noștri
    din savanele Africii
  • 9:44 - 9:46
    se pricepeau foarte bine la ceva.
  • 9:46 - 9:50
    Nu erau mai mari decât animalele
    pe care le vânau adesea,
  • 9:50 - 9:53
    nu erau mai rapizi decât ele,
  • 9:53 - 9:56
    dar știau mai bine cum să formeze grupuri
  • 9:56 - 9:57
    și să coopereze.
  • 9:57 - 10:00
    Asta era super-puterea noastră ca specie,
  • 10:00 - 10:01
    să ne grupăm,
  • 10:01 - 10:03
    așa cum albinele au evoluat
    să trăiască în stup,
  • 10:04 - 10:06
    oamenii au evoluat să trăiască în trib.
  • 10:06 - 10:10
    Iar noi suntem primii oameni din istorie
  • 10:10 - 10:12
    care au desființat triburile.
  • 10:12 - 10:15
    Iar asta ne face să ne simțim cumplit.
  • 10:15 - 10:17
    Însă nu trebuie să se ajungă aici.
  • 10:17 - 10:20
    Un erou din cartea mea
    și, de fapt, din viața mea,
  • 10:20 - 10:22
    este doctorul Sam Everington.
  • 10:22 - 10:25
    E medic generalist
    într-o suburbie săracă a Londrei,
  • 10:25 - 10:26
    unde am locuit multă vreme.
  • 10:26 - 10:28
    Iar Sam era foarte nemulțumit
  • 10:28 - 10:30
    că majoritatea pacienților
  • 10:30 - 10:32
    prezentau cazuri grave
    de depresie și anxietate.
  • 10:32 - 10:35
    Și el, ca și mine, nu se opune
    antidepresivelor chimice,
  • 10:35 - 10:37
    e de părere că îi ajută pe unii oameni.
  • 10:37 - 10:38
    Dar a observat două lucruri.
  • 10:39 - 10:42
    Primul, pacienții lui erau adesea
    depresivi și anxioși
  • 10:42 - 10:46
    din motive de înțeles,
    cum ar fi singurătatea.
  • 10:46 - 10:49
    Al doilea era că, deși medicamentele
    îi ajutau pe unii oameni,
  • 10:49 - 10:52
    pentru mulți nu rezolva problema.
  • 10:52 - 10:53
    Problema fundamentală.
  • 10:54 - 10:57
    Într-o zi, Sam a hotărât
    să încerce o abordare diferită.
  • 10:57 - 10:59
    La centrul lui a venit o femeie
  • 10:59 - 11:00
    pe nume Lisa Cunningham.
  • 11:01 - 11:02
    Aveam s-o cunosc mai târziu pe Lisa.
  • 11:02 - 11:06
    Lisa stătuse închisă în casă
    cu depresie și anxietate teribilă
  • 11:07 - 11:08
    timp de șapte ani.
  • 11:09 - 11:12
    Când a venit la centrul lui Sam,
    i s-a zis: „Nu-ți face griji,
  • 11:12 - 11:14
    o să-ți dăm în continuare tratamentul,
  • 11:14 - 11:16
    dar îți vom prescrie și altceva.
  • 11:17 - 11:20
    Îți recomandăm să vii aici
    de două ori pe săptămână,
  • 11:20 - 11:23
    să întâlnești un grup de oameni
    cu depresie și anxietate,
  • 11:23 - 11:26
    nu ca să vorbiți
    despre cât sunteți de deprimați,
  • 11:26 - 11:29
    ci pentru a găsi ceva să faceți împreună,
  • 11:29 - 11:32
    ca să nu mai fiți singuri și să simțiți
    că viața n-are sens."
  • 11:32 - 11:35
    La prima întâlnire de grup,
  • 11:35 - 11:37
    Lisa a început literalmente să vomite,
  • 11:37 - 11:39
    atât de dificil a fost pentru ea.
  • 11:39 - 11:42
    Dar ceilalți au mângâiat-o
    și au început să se întrebe:
  • 11:42 - 11:44
    „Ce putem face?"
  • 11:44 - 11:46
    Aceștia erau oameni din oraș,
    ca și mine,
  • 11:46 - 11:48
    nu știau nimic despre grădinărit.
  • 11:48 - 11:50
    Și au zis: „Ce-ar fi să învățăm
    să grădinărim?"
  • 11:50 - 11:53
    În spatele clădirii era o zonă
  • 11:53 - 11:54
    plină de tufișuri.
  • 11:54 - 11:56
    „Ce-ar fi să facem aici o grădină?"
  • 11:56 - 11:58
    Au început să ia cărți de la bibliotecă,
  • 11:58 - 11:59
    să vadă filmulețe pe YouTube.
  • 11:59 - 12:02
    Au început să lucreze pământul.
  • 12:02 - 12:05
    Să descopere ritmul anotimpurilor.
  • 12:05 - 12:06
    Sunt foarte multe dovezi
  • 12:06 - 12:08
    că expunerea la lumea naturală
  • 12:08 - 12:10
    e un antidepresiv foarte puternic.
  • 12:10 - 12:13
    Dar au făcut ceva și mai însemnat.
  • 12:13 - 12:15
    Au început să formeze un trib.
  • 12:15 - 12:17
    Un grup.
  • 12:17 - 12:19
    Au început să țină unii la alții.
  • 12:19 - 12:21
    Dacă unul dintre ei nu venea,
  • 12:21 - 12:24
    ceilalți se duceau să-l caute:
    „Ești bine?"
  • 12:24 - 12:26
    Și îl ajutau să vadă
    ce l-a deranjat în ziua aceea.
  • 12:26 - 12:28
    Cum mi-a spus Lisa:
  • 12:28 - 12:31
    „Pe măsură ce înflorea grădina,
  • 12:31 - 12:32
    înfloream și noi."
  • 12:32 - 12:35
    Această abordare
    se numește rețetă socială
  • 12:35 - 12:36
    și se răspândește în toată Europa.
  • 12:36 - 12:38
    Și există o dovadă mică, dar în creștere,
  • 12:38 - 12:41
    care sugerează că pot avea loc
    diminuări semnificative
  • 12:41 - 12:43
    ale depresiei și anxietății.
  • 12:43 - 12:47
    Mi-amintesc cum stăteam
    într-o zi în grădina
  • 12:47 - 12:50
    făcută de Lisa și prietenii ei
    suferinzi de depresie,
  • 12:50 - 12:51
    e o grădină foarte frumoasă,
  • 12:51 - 12:52
    și mă gândeam
  • 12:52 - 12:56
    la ceva ce-mi inspirase
    profesorul Hugh Mackay din Australia.
  • 12:56 - 13:01
    Mă gândeam cum în cultura noastră,
    când oamenii se simt deprimați,
  • 13:01 - 13:04
    spunem ce cred că am spus cu toții,
    eu cu siguranță da,
  • 13:04 - 13:07
    spunem: „Trebuie doar să fii tu însuți.”
  • 13:08 - 13:11
    Și mi-am dat seama
    că ce le spunem oamenilor
  • 13:11 - 13:12
    este: „Nu mai fi așa."
  • 13:12 - 13:14
    Nu fi tu însuți.
  • 13:14 - 13:16
    Fii noi, fii împreună.
  • 13:17 - 13:18
    Fii parte din grup."
  • 13:18 - 13:22
    (Aplauze)
  • 13:22 - 13:24
    Soluția la aceste probleme
  • 13:24 - 13:28
    nu constă în a găsi
    din ce în ce mai multe resurse
  • 13:28 - 13:29
    ca persoană isolată -
  • 13:29 - 13:31
    asta e una din cauzele
    pentru care am ajuns aici.
  • 13:31 - 13:34
    Se bazează pe reconectarea
    cu ceva mai mare decât tine.
  • 13:34 - 13:36
    Și chiar are legătură
    cu una din celelalte cauze
  • 13:36 - 13:39
    ale depresiei și anxietății
    despre care vreau să vorbesc.
  • 13:39 - 13:41
    Știm cu toții
  • 13:41 - 13:45
    că mâncarea de proastă calitate
    a câștigat teren și ne face rău.
  • 13:45 - 13:47
    Nu spun asta cu superioritate
  • 13:47 - 13:49
    și n-am venit să țin un discurs
    despre McDonald's.
  • 13:49 - 13:53
    Am văzut la TED un mic dejun sănătos
    și nu mi-a venit să cred.
  • 13:53 - 13:58
    Dar cum mâncarea nesănătoasă
    a luat avânt și ne face rău,
  • 13:58 - 14:02
    niște principii nesănătoase
    ne-au preluat mintea
  • 14:02 - 14:04
    și ne-au îmbolnăvit mintal.
  • 14:04 - 14:07
    Timp de mii de ani, filozofii au afirmat
  • 14:07 - 14:12
    că de crezi că scopul vieții sunt banii,
    statutul social și să ieși în evidență,
  • 14:12 - 14:13
    o să te simți ca un nimic.
  • 14:13 - 14:16
    Nu e chiar citatul exact din Schopenhauer,
  • 14:16 - 14:17
    dar cam asta e esența.
  • 14:17 - 14:20
    Dar în mod straniu,
    abia dacă a investigat cineva acest fapt,
  • 14:20 - 14:24
    până când un om extraordinar pe care
    l-am întâlnit, profesorul Tim Kasser,
  • 14:24 - 14:26
    de la Knox College în Illinois,
  • 14:26 - 14:29
    a cercetat acest lucru
    în ultimii 30 de ani.
  • 14:29 - 14:32
    Cercetările lui sugerează
    câteva lucruri foarte importante.
  • 14:32 - 14:35
    Primul, cu cât crezi mai mult
  • 14:35 - 14:40
    că-ți poți cumpăra și afișa
    calea de ieșire din tristețe
  • 14:40 - 14:42
    într-o viață bună,
  • 14:42 - 14:45
    cu atât sunt șanse mai mari
    să devii deprimat și anxios.
  • 14:45 - 14:46
    Al doilea,
  • 14:46 - 14:51
    ca societate, am devenit
    foarte motivați de aceste convingeri.
  • 14:51 - 14:52
    Pe tot parcursul vieții mele,
  • 14:52 - 14:56
    sub presiunea publicității,
    a Instagramului și toate de genul acesta.
  • 14:57 - 14:58
    Și pe măsură ce mă gândeam,
  • 14:58 - 15:04
    am înțeles că asta ni se servește de mici,
    un fel de KFC pentru suflet.
  • 15:04 - 15:08
    Am fost învățați să căutăm fericirea
    în locuri greșite
  • 15:08 - 15:11
    și, precum mâncarea proastă,
    n-are valoare nutritivă
  • 15:11 - 15:13
    și ne face să ne simțim îngrozitor,
  • 15:13 - 15:16
    valorile nesănătoase nu satisfac
    nevoile psihologice
  • 15:16 - 15:19
    și te vor ține departe de o viață bună.
  • 15:19 - 15:22
    Când l-am întâlnit pe profesorul Kasser
  • 15:22 - 15:23
    și am învățat toate astea,
  • 15:23 - 15:26
    am simțit un amestec ciudat de emoții.
  • 15:26 - 15:28
    Pe de o parte, mi s-a părut o provocare.
  • 15:28 - 15:32
    Mi-am dat seama de câte ori,
    când eram deprimat,
  • 15:32 - 15:37
    încercam să găsesc o soluție de exterior,
    făcând pe grozavul.
  • 15:37 - 15:40
    Iar acum înțelegeam de ce nu mergea.
  • 15:41 - 15:44
    Mă gândeam și că era evident.
  • 15:44 - 15:46
    De-a dreptul banal, nu?
  • 15:46 - 15:47
    Dacă aș spune celor de aici
  • 15:47 - 15:49
    că niciunul dintre voi, pe patul de moarte
  • 15:49 - 15:52
    nu se va gândi la pantofii cumpărați
    și toate mesajele primite,
  • 15:52 - 15:54
    ci la momentele de dragoste,
  • 15:54 - 15:56
    rostul vieții și relațiile
    din viața voastră.
  • 15:56 - 15:58
    Sună ca un clișeu.
  • 15:58 - 16:01
    Dar continuînd să vorbesc
    cu profesorul Kasser,
  • 16:01 - 16:03
    l-am întrebat de ce simt
    dualitatea asta ciudată?
  • 16:03 - 16:07
    Mi-a răspuns că, la un anumit nivel,
    toți știm aceste lucruri.
  • 16:07 - 16:09
    Dar, în cultura noastră,
    nu le respectăm.
  • 16:09 - 16:11
    Le știm așa de bine
    încât au devenit clișee,
  • 16:11 - 16:13
    dar nu le respectăm.
  • 16:13 - 16:16
    Am tot întrebat de ce,
    cum de știm ceva așa de important
  • 16:16 - 16:17
    și nu-l punem în practică?
  • 16:17 - 16:21
    După un timp, profesorul Kasser mi-a spus:
  • 16:21 - 16:23
    „Deoarece trăim într-o mașinărie
  • 16:23 - 16:27
    care e concepută să ne facă
    să neglijăm ce e important în viață."
  • 16:27 - 16:29
    M-am gândit mult la asta.
  • 16:29 - 16:30
    „Deoarece trăim într-o mașinărie
  • 16:30 - 16:34
    concepută să ne facă să neglijăm
    ce e important în viață."
  • 16:34 - 16:38
    Și profesorul Kasser a vrut să vadă
    dacă putem distruge acea mașinărie.
  • 16:38 - 16:40
    A făcut multe cercetări pe tema asta.
  • 16:40 - 16:42
    Am să vă spun un exemplu
  • 16:42 - 16:45
    și chiar vă îndemn să încercați
    cu prietenii și familia.
  • 16:45 - 16:48
    Un tip pe nume Nathan Dungan
    a luat un grup de adolescenți și adulți
  • 16:48 - 16:53
    să se-ntâlnească la o serie de sesiuni
    pe o anumită perioadă de timp.
  • 16:53 - 16:54
    Și o parte din scopul grupului
  • 16:54 - 16:58
    era să-i facă pe oameni să se gândească
    la un moment în viața lor
  • 16:58 - 17:01
    când au găsit un înțeles și scop.
  • 17:01 - 17:03
    Au fost lucruri diferite pentru fiecare.
  • 17:03 - 17:06
    Pentru unii a fost muzica,
    scrisul, să ajute pe cineva -
  • 17:06 - 17:09
    vă puteți imagina, nu?
  • 17:09 - 17:12
    Scopul acestui grup a fost
    să-i facă pe oameni să se întrebe:
  • 17:12 - 17:15
    „Cum ai putea să petreci mai mult timp
  • 17:15 - 17:18
    căutând aceste clipe
    cu însemnătate și sens,
  • 17:18 - 17:21
    și mai puțin timp cumpărând
    chestii de care nu ai nevoie,
  • 17:21 - 17:23
    să le postezi pe social media
    ca să-i faci pe ceilalți
  • 17:23 - 17:25
    să fie foarte invidioși."
  • 17:25 - 17:27
    Și ce au descoperit a fost că,
  • 17:27 - 17:28
    doar aceste întâlniri
  • 17:28 - 17:31
    erau un fel de Alcoolici Anonimi
    pentru consumerism.
  • 17:32 - 17:35
    Participarea la aceste întâlniri,
    exprimarea acestor valori,
  • 17:35 - 17:37
    punerea lor în aplicare
    și comunicarea unii cu alții,
  • 17:37 - 17:40
    au dus la o schimbare însemnată
    în valorile oamenilor.
  • 17:40 - 17:45
    I-a îndepărtat de avalanșa
    de mesaje generatoare de depresie,
  • 17:45 - 17:47
    care ne învață să căutăm
    fericirea în locuri greșite,
  • 17:47 - 17:51
    și i-au dus spre valori
    mai bune și folositoare,
  • 17:51 - 17:53
    care ne scot din depresie.
  • 17:53 - 17:57
    Dar cu toate soluțiile pe care le-am văzut
    și despre care am scris,
  • 17:57 - 17:59
    și multe despre care nu pot vorbi acum,
  • 17:59 - 18:01
    m-am tot gândit
  • 18:01 - 18:05
    de ce mi-a luat atât de mult
    să cunosc aceste lucruri?
  • 18:05 - 18:07
    Pentru că atunci când
    le explici oamenilor,
  • 18:07 - 18:09
    într-adevăr unele sunt mai complicate,
    dar nu toate,
  • 18:09 - 18:12
    dar când explici asta oamenilor
    nu-i chiar cine știe ce, nu?
  • 18:12 - 18:14
    La un anumit nivel,
    deja știm aceste lucruri.
  • 18:14 - 18:17
    De ce e atât de greu să le înțelegem?
  • 18:17 - 18:19
    Cred că sunt multe motive.
  • 18:19 - 18:24
    Însă un motiv este că trebuie
    să ne schimbăm înțelegerea
  • 18:24 - 18:27
    despre ce sunt de fapt
    depresia și anxietatea.
  • 18:28 - 18:30
    Există cauze biologice reale
  • 18:30 - 18:32
    ale depresiei și anxietății.
  • 18:32 - 18:36
    Dacă lăsăm biologia
    să devină cauza principală,
  • 18:36 - 18:37
    cum am făcut eu atâta timp
  • 18:37 - 18:41
    și cum a făcut cultura noastră
    aproape tot timpul vieții mele,
  • 18:41 - 18:45
    ceea ce spunem oamenilor este,
    deși fără intenție,
  • 18:45 - 18:48
    ce spunem implicit oamenilor este:
  • 18:48 - 18:50
    „Durerea ta nu înseamnă nimic.
  • 18:51 - 18:52
    E doar o defecțiune.
  • 18:52 - 18:54
    O eroare într-un program de calculator,
  • 18:54 - 18:57
    este doar o problemă
    de conexiune în capul tău."
  • 18:58 - 19:01
    Dar eu am putut să-mi schimb viața
  • 19:01 - 19:05
    doar când mi-am dat seama
    că depresia nu e o defecțiune.
  • 19:07 - 19:08
    Ci e un semnal.
  • 19:09 - 19:11
    Depresia este un semnal.
  • 19:11 - 19:13
    Care îți spune ceva.
  • 19:13 - 19:18
    (Aplauze)
  • 19:18 - 19:20
    Ne simțim așa din niște cauze,
  • 19:20 - 19:23
    iar ele pot fi greu de văzut
    când ne cuprinde depresia,
  • 19:23 - 19:25
    înțeleg asta foarte bine
    din propria experiență.
  • 19:25 - 19:29
    Însă, cu ajutorul potrivit,
    putem înțelege aceste probleme
  • 19:29 - 19:31
    și le putem rezolva împreună.
  • 19:31 - 19:33
    Dar pentru a face asta,
  • 19:33 - 19:34
    primul pas
  • 19:34 - 19:37
    e să încetăm să jignim aceste semnale
  • 19:37 - 19:41
    spunând că sunt semne de slăbiciune,
    nebunie sau au cauză pur biologică,
  • 19:41 - 19:43
    în afara unui număr mic de persoane.
  • 19:43 - 19:47
    Trebuie să începem
    să ascultăm aceste semnale,
  • 19:47 - 19:50
    pentru că ele ne transmit ceva
    ce chiar trebuie să auzim.
  • 19:51 - 19:56
    Doar când ascultăm
    cu adevărat aceste semnale
  • 19:56 - 20:00
    și le respectăm,
  • 20:00 - 20:02
    vom începe să vedem
  • 20:02 - 20:06
    soluțiile eliberatoare,
    folositoare, profunde.
  • 20:07 - 20:11
    Vacile care așteaptă în jurul nostru.
  • 20:12 - 20:13
    Vă mulțumesc!
  • 20:13 - 20:16
    (Aplauze)
Títol:
Motivele pentru care ești deprimat și anxios
Speaker:
Johann Hari
Descripció:

Într-un discurs mișcător și incriminator, jurnalistul Johann Hari împărtășește perspective noi asupra cauzelor depresiei și anxietății venite din partea unor experți din întreaga lume, precum și asupra unor soluții incitante care prind contur. „Dacă ești deprimat sau anxios, nu ești slab și nici nebun - ești o ființă umană cu nevoi neîmplinite", spune Hari.

more » « less
Video Language:
English
Team:
TED
Projecte:
TEDTalks
Duration:
20:31

Romanian subtitles

Revisions