Adevărul simplu despre sexualitatea feminină

Este sexualitatea feminină de fapt mai complicată decât cea masculină? Răspunsul este unul negativ, spune autoarea Sarah Barmak. Într-o discuție uimitoare, ea arată modul în care o cunoaștere eronată a corpului femeii ne-a modelat cultura timp de secole, demascând câteva mituri vechi și oferind o definiție mai bogată a plăcerii care se apropie de (realul) adevăr al sexualității feminine.

În cultura noastră obișnuim să vedem sexul

ca fiind mai important pentru bărbați
decât pentru femei.

Dar asta nu este adevărat.

Adevărul e că femeile se simt adesea
mai rușinate când vorbesc despre asta.

Peste jumătate dintre ele suferă în tăcere
din cauza unui fel de disfuncție sexuală.

Am auzit tot mai mult
de diferența de orgasm.

Este ceva asemănător
cu diferența salarială, dar mai aderent...

(Râsete)

Femeile heterosexuale
ating punctul culminant

în mai puțin de 60%
din cazurile în care au făcut sex.

În schimb, bărbații, în 90% din cazuri.

Ca să abordeze problemele, femeilor
le-a fost vândut tratament eronat,

creme pe bază de testosteron...

chiar și injecții genitale netestate.

Sexualitatea feminină
nu se poate repara cu o pastilă.

Asta fiindcă nu e defectă,

ci e înțeleasă greșit.

Cultura noastră a avut o viziune deformată
din punct de vedere medical

despre sexualitatea feminină

timp de secole.

Dacă mai mult de jumătate dintre femei
au o problemă sexuală,

poate că ideea noastră de sexualitate
nu funcționează pentru ele.

Avem nevoie de o cunoaștere mai clară
despre cum funcționează de fapt femeile.

Sunt jurnalistă

și am scris recent o carte

despre felul în care înțelegem
evoluția sexualității feminine.

Sexualitatea a fost definită de când
oamenii au început să domine știința.

Oamenii de știință bărbați
vedeau corpul femeii

prin propriii ochi distorsionați.

Ar fi putut doar să întrebe femeile
despre experiența lor.

În schimb, au cercetat corpul feminin
ca pe un peisaj străin.

Chiar și astăzi dezbatem existența
ejaculării feminine și a punctului G

de parcă vorbim de extratereștri
sau de OZN-uri.

„Sunt într-adevăr acolo?”

(Râsete)

Toate acestea se dublează
în cazul sexualității femeilor LGBTQI,

care a fost urâtă și eliminată
în moduri specifice.

Ignoranța față de corpul feminin
datează de secole.

Datează de la începutul medicinei moderne.

Imaginați-vă că sunteți
în secolul al XVI-lea,

o perioadă de revoluție științifică
în Europa.

Gânditorii provocau vechile dogme.

Construiau telescoape
pentru a privi stelele.

Făceam progrese...

câteodată.

Vedeți, tații anatomiei,

și am zis „tații” pentru că,
haideți să admitem, erau toți niște tipi,

se băgau între picioarele femeilor

și încercau să clasifice ceea ce vedeau.

Nu erau siguri ce să facă cu clitorisul.

Nu părea să aibă legătură cu copiii.

Anatomistul lider de la acea vreme
a declarat

că e probabil un fel de creștere anormală

(Râsete)

și că orice femeie care avea așa ceva
era probabil o hermafrodită.

A fost atât de rău încât părinții
ar fi tăiat uneori clitorisul fiicelor

dacă-l considerau ca fiind prea mare.

Exact.

Ceva care astăzi e etichetat
drept mutilare genitală a femeilor,

a fost practicat în Occident
până la sfârșitul secolului al XX-lea.

Trebuie să vă întrebați:

dacă aveau îndoieli în ceea ce privește
corpurile femeilor

de ce nu le-au cerut acestora
puțin ajutor?

Dar cu siguranță vă gândiți:
„Totul e de domeniul trecutului.

Acum este o lume diferită.

Femeile au tot ce vor.

Dispun de anticoncepționale,

folosesc sexting-ul, Tinder și
își înfrumusețează organele genitale.”

(Râsete)

Lucrurile trebuie să meargă mai bine acum.

În schimb, persistă ignoranța medicală
a corpului feminin.

Câți dintre voi recunoașteți asta?

Este structura completă a clitorisului.

Ne imaginăm clitorisul ca fiind
acel punct central de dimensiuni mici,

dar de fapt se extinde
mult în interiorul corpului.

Cea mai mare parte se află sub piele.

Acesta conține aproape aceeaşi cantitate
de țesut erectil ca penisul.

Frumos, nu-i așa?

Seamănă puțin cu o lebădă.

(Râsete)

Această sculptură este realizată
de o artistă numită Sophia Wallace

ca parte a proiectului său,
„Cliterarizare”.

(Râsete)

Crede că e nevoie
de mai multă „cliterarizare”,

și este adevărat,
ținând cont că această structură

a fost schițată 3D de cercetători
abia în 2009.

Asta s-a întâmplat după ce am terminat
cartografierea întregului genom uman.

(Râsete)

Această ignoranță
are consecințe în viața reală.

Într-o revistă medicală din 2005,

dr. Helen O'Connell, urolog,

i-a avertizat pe colegii săi
că această structură nu se găsește

în nicio revistă medicală de bază,

manuale precum „Anatomia lui Gray”.

Acest lucru poate avea consecințe grave
pentru chirurgie.

Uitați următoarea situație.

Domnilor:

imaginați-vă că sunteți în pericol
să vă pierdeți penisul,

deoarece medicii nu sunt
complet siguri unde se află

sau cum arată acesta.

În mod previzibil,

multe femei nu-și cunosc destul de bine
anatomia genitală proprie.

Nu le prea puteți învinui.

Clitorisul lipsește adesea
din multe diagrame sexuale.

Femeile văd cum cultura le vede trupurile
cu confuzie în cel mai bun caz,

și cu total dispreț și dezgust
în cel mai rău caz.

Multe femei își văd organele genitale
ca fiind murdare sau inadecvate.

Își compară din ce în ce mai mult vulvele

cu cele îngrijite și minuscule
pe care le văd în filmele pentru adulți.

Este unul dintre motivele pentru care
labioplastia devine o afacere explozivă

în rândul femeilor și adolescentelor.

Unii oameni consideră că toate acestea
reprezintă o problemă trivială.

Îmi scriam cartea
când am mers la o petrecere

și cineva a întrebat: „Nu e sexualitatea
o problemă a bogătașilor?

Nu se ocupă femeile peste tot în lume
de probleme mai importante?”

Bineînțeles că da.

Cred că impulsul de a trivializa sexul
face parte din problema noastră.

Trăim într-o cultură obsedată de sex.

Îl folosim pentru a vinde orice.

Le spunem femeilor că look-ul sexy

este printre cele mai importante lucruri
pe care le pot face.

Dar ceea ce facem cu adevărat
este minimalizarea sexului.

Îl reducem la o umbră tristă
a ceea ce este cu adevărat.

Sexul este mai mult decât un act.

Am vorbit cu dr. Lori Brotto,

un psiholog care tratează
problemele sexuale la femei,

inclusiv supraviețuitoarele unor traume.

Susține că sutele de femei pe care le vede
tind să repete același lucru.

Spun: „Nu mă simt întreagă”.

Ele simt că au pierdut o legătură
cu partenerii și cu ele însele.

Deci, ce este sexul?

Am definit în mod tradițional actul sexual

ca fiind un proces liniar
și orientat spre scopuri.

Este ceva care începe cu pofta trupească,

continuă cu mângâierea

și se termină cu un final fericit.

Cu toate că multe femei
nu îl experimentează în acest fel.

Pentru ele, este mai puțin liniar
și mai mult circular.

Acesta este un nou model
de stimulare și dorință a femeilor

ce a fost dezvoltat
de dr. Rosemary Basson.

Spune multe lucruri,

inclusiv că femeile pot iniția
o întâlnire din mai multe motive diferite,

care nu sunt dorință,

cum ar fi curiozitatea.

Pot atinge unul
sau mai multe puncte culminante,

sau să simtă satisfacție
fără sa fi ajuns la el.

Toate opțiunile sunt normale.

Unii oameni încep să promoveze
o definiție mai bogată a sexualității.

Indiferent dacă vă identificați ca având
genul masculin, feminin sau neutru,

sexul este despre relația noastră
cu simțurile.

Este vorba despre încetinire,

ascultarea corpului,

intrarea în momentul prezent.

Este vorba de
întreaga noastră sănătate și bunăstare.

Altfel spus,

sexul la adevărata sa amploare
nu este profan,

ci sacru.

Acesta este un motiv pentru care
femeile își redefinesc sexualitatea.

Întreabă: Ce este sexul pentru mine?

Ele experimentează practici care sunt
mai puțin despre sfârșitul fericit

și mai mult despre senzația de întreg.

Așadar, încearcă
cursuri sexuale spirituale,

ateliere de masturbare,

chiar filmarea propriei pornografii

care sărbătorește diversitatea
corpurilor reale.

Pentru cineva care încă mai simte că este
o problemă trivială, să ia în considerare:

cunoașterea propriului corp
este crucială pentru problema imensă

a educației sexuale și a consimțământului.

Cunoscând în profunzime, în mod intim
ce fel de atingere vă place,

ce presiune, ce viteză, ce context,

puteți ști mai bine
ce fel de atingere e inadecvată

și să aveți încredere
să spuneți acest lucru.

Acest ultim lucru nu este despre femeile
care au parte de sex mai mult sau mai bun.

Nu e vorba despre a vă asigura că femeile
au același număr de orgasme ca bărbații.

Este vorba despre acceptarea ta
și a experienței tale unice.

Este vorba de tine
ca expert al corpului tău.

E vorba de definirea plăcerii
și a satisfacției cu privire la tine.

Și dacă asta înseamnă
că ești cel mai fericit dacă nu faci sex,

este, de asemenea, perfect.

Dacă definim sexul ca parte
a stării noastre de bine și sănătate,

atunci a lăsa femeile și fetele
să dețină pe deplin acest lucru

este un pas decisiv către egalitate.

Și cred că ar fi o lume mai bună
nu numai pentru femei,

ci pentru toată lumea.

Vă mulțumesc!

(Aplauze)