Romanian subtítols

← Este marijuana dăunătoare pentru creier? - Anees Bahji

Obtén el codi d'incrustació
27 llengües

Showing Revision 8 created 12/20/2019 by Cristina Nicolae.

  1. În 1970, marijuana a fost clasificată
    ca drog de categoria I în SUA:
  2. un drog de mare risc,
  3. adică era complet ilegal și nu avea
    vreun beneficiu medical recunoscut.
  4. Această opinie s-a păstrat multă vreme
  5. și a întârziat cercetările asupra
    efectelor și utilizării în scop medical.
  6. Astăzi, beneficiile terapeutice
    ale marijuanei sunt larg recunoscute,
  7. unele țări legalizând sau fiind pe cale
    să legalizeze folosirea în scop medical.
  8. Dar recunoașterea beneficiilor
    medicale nu răspunde la întrebarea:
  9. este benefică pentru creier
    marijuana recreațională?
  10. Marijuana acționează asupra
    sistemului canabinoid al corpului,

  11. ai cărui receptori sunt răspândiți
    peste tot în creier și organism.
  12. Moleculele native ale corpului,
    numite endocanabinoizi,
  13. acționează și ele
    asupra acestor receptori.
  14. Nu înțelegem în totalitate
    sistemul canabinoid,
  15. dar el are o caracteristică extrem
    de importantă pentru funcționarea sa.
  16. Majoritatea neutransmițătorilor
    trec de la un neuron la altul
  17. printr-o sinapsă,
    pentru a transmite un mesaj.
  18. Însă endocanabinoizii
    călătoresc în direcție opusă.
  19. Când un mesaj
    trece de la un neuron la altul,
  20. neuronul receptor
    eliberează endocanabinoizi.
  21. Aceștia călătoresc înapoi
    ca să influențeze neuronul transmițător,
  22. oferindu-i feedback
    de la neuronul receptor.
  23. De aceea oamenii de știință
    cred că sistemul endocanabinoid
  24. servește în principal
    la modularea altor semnale,
  25. amplificându-le pe unele
    și diminuându-le pe altele.
  26. Răspunsul endocanabinoizilor
    încetinește rata semnalului neuronal.

  27. Asta nu înseamnă neapărat o încetinire
    a comportamentului și a percepției.
  28. De exemplu, încetinirea unui semnal
    care inhibă mirosul
  29. ar putea intensifica mirosurile.
  30. Marijuana conține
    doi compuși activi principali,

  31. tetrahidrocanabinol sau THC
    și canabidol sau CBD.
  32. THC se presupune că e responsabil
    pentru efectele psihoactive ale marijuanei
  33. asupra comportamentului,
    cunoașterii și percepției,
  34. în timp ce CBD este responsabil
    pentru efectele non-psihoactive.
  35. La fel ca endocanabinoizii,
  36. THC încetinește semnalizarea,
    legându-se de receptorii canabinoizi.
  37. Dar se leagă imediat de receptori
    în tot acest sistem ramificat,
  38. în timp ce endocanabinoizii
    sunt eliberați într-o anumită zonă,
  39. ca răspuns la un stimul specific.
  40. Această activitate extinsă,
    alături de faptul că sistemul canabinoid

  41. afectează indirect multe alte sisteme,
  42. demonstrează că genetica
    și chimia creierului fiecărei persoane
  43. și experiențele anterioare determină
    modul în care reacționăm la acest drog.
  44. Asta se întâmplă mai mult
    cu marijuana decât cu alte droguri
  45. care produc efecte într-unul
    sau mai multe moduri specifice.
  46. Efectele nocive, dacă există,
    variază mult de la o persoană la alta.
  47. Cu toate că nu știm exact
  48. care sunt efectele nocive ale marijuanei,
  49. există factori de risc
    care cresc posibilitatea
  50. de a fi experimentate.
  51. Cel mai mare factor de risc este vârsta.

  52. La persoanele sub 25 de ani, receptorii
    canabinoizi sunt mai concentrați
  53. în materia albă
    decât la cei trecuți de 25.
  54. Materia albă e importantă în comunicare,
  55. învățare, memorie și emoții.
  56. Folosirea frecventă a marijuanei
    perturbă dezvoltarea căilor materiei albe
  57. și afectează abilitatea creierului
    de a crea noi conexiuni.
  58. Astfel e afectată capacitatea de învățare
    pe termen lung și rezolvare a problemelor.
  59. Deocamdată, nu știm cât de grav
    și ireversibil este acest lucru.
  60. În rândul tinerilor, riscul e mai mare
    cu cât persoana e mai tânără,
  61. mult mai mare pentru un tânăr de 15 ani
    decât pentru unul de 22.
  62. Marijuana poate provoca
    halucinații sau delir paranoic.

  63. Cunoscute ca psihoză indusă de marijuana,
  64. aceste simptome dispar de obicei
    atunci când persoana renunță la drog.
  65. Dar în cazuri izolate, psihoza nu dispare,
  66. ci scoate la iveală
    o tulburare psihotică de durată.
  67. Antecedentele de boli psihotice
    ale familiei, în special schizofrenia,
  68. deși nu doar ea, sunt un factor de risc
    pentru acest efect.
  69. Psihoza indusă de marijuana
    este întâlnită și la tinerii adulți,
  70. dar e de menționat
    că tulburările psihotice
  71. apar oricum la această vârstă.
  72. Un lucru care nu e clar în aceste cazuri
    este dacă tulburarea psihotică
  73. ar fi apărut
    și în lipsa folosirii marijuanei,
  74. dacă marijuana grăbește apariția,
  75. dacă e un catalizator pentru un punct
    critic la care nu s-ar fi ajuns,
  76. sau dacă reacția la marijuana
    este cumva un indicator
  77. al unei tulburări preexistente.
  78. Cel mai probabil, rolul marijuanei
    variază de la o persoană la alta.
  79. Indiferent de vârstă,
    ca și în cazul altor substanțe,

  80. creierul și corpul devin mai puțin
    sensibile după folosirea repetată,
  81. ceea ce înseamnă că e nevoie de mai mult
    ca să obții aceleași efecte.
  82. Din fericire,
    spre deosebire de alte droguri,
  83. nu există niciun risc de supradoză
    mortală pentru marijuana
  84. și chiar consumul mare
    nu duce la simptome grave
  85. sau care să pună viața în pericol
    când consumatorul se oprește.
  86. Sunt mai multe tipuri de sevraj
    în urma consumului de marijuana,
  87. care includ tulburări de somn,
    iritabilitate, stare de depresie,
  88. care trec în câteva săptămâni
    de la oprirea consumului.
  89. Prin urmare, este marijuana
    dăunătoare pentru creier?

  90. Depinde cine ești.
  91. Dar în timp ce unii factori pot fi
    identificați cu ușurință, alții nu sunt,
  92. ceea ce înseamnă că există posibilitatea
    de a experimenta efectele negative,
  93. chiar dacă nu ai niciunul
    din factorii de risc cunoscuți.