Yogi Berra, un jucător de baseball și filosof american, a spus: „Dacă nu știm unde mergem, s-ar putea să nu ajungem unde trebuie.” Acumularea de cunoștințe științifice ne oferă perspective mai largi, o claritate sporită despre cum s-ar putea să arate viitorul nostru într-un climat diferit și ce ar putea însemna pentru sănătatea noastră. Astăzi voi vorbi despre un aspect asociat, despre cum emisiile de gaze cu efect de seră, cauzate de arderea combustibililor fosili, reduc calitatea nutrițională a alimentelor noastre. Vom începe cu piramida alimentelor. Cu toții cunoaștem piramida alimentelor. Cu toții avem nevoie de o dietă echilibrată. Avem nevoie de proteine, micronutrienți, vitamine. Prin urmare, asta ne duce cu gândul la cum să ne asigurăm că vom obține ce avem nevoie în fiecare zi pentru a crește și prospera. Dar nu mâncăm doar pentru că trebuie, mâncăm și din plăcere. Pâine, paste, pizza... sunt o mulțime de alimente care sunt importante, cultural vorbind. Ne place să le mâncăm. Așadar, ele sunt importante pentru dieta noastră, dar și pentru cultura noastră. Nivelul dioxidul de carbon a crescut de la începutul revoluției industriale, crescând de la 280 părți dintr-un milion la 410 în ziua de azi, și continuă să crească. Carbonul folosit de plante pentru a crește provine din acest dioxid de carbon. E absorbit în plantă, e separat în carbonul propriu-zis și e folosit de plantă pentru a crește. De asemenea, au nevoie de nutrienți din pământ. Așa că, da, dioxidul de carbon e hrană pentru plante. Și ar trebui să fie o veste bună creșterea concentrațiilor de CO2 pentru securitatea alimentară de pe Pământ, asigurându-ne că lumea are suficientă mâncare în fiecare zi. Circa 820 milioane oameni din lume nu au suficientă mâncare în fiecare zi. Așadar, sunt multe lucrări despre cum creșterea CO2 va fi de ajutor pentru problema securității alimentelor. Trebuie să accelerăm progresul în productivitatea agricolă pentru a alimenta cei 9-10 miliarde oameni care vor trăi în 2050 și să atingem Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, în particular Obiectivul numărul 2, și anume reducerea foametei, îmbunătățirea nutriției, promovarea accesului către alimentele necesare tuturor. Știm că schimbările climatice afectează productivitatea agricolă. Pământul s-a încălzit cu aproape 1ºC din perioada preindustrială. Asta duce la schimbări locale de temperatură și precipitații, ceea ce are consecințe pentru productivitatea agricolă în multe părți ale lumii. Și nu e vorba doar de schimbări locale de temperatură și precipitații, vorbim despre situații extreme. Situații extreme ca valuri de căldură, inundații și secete care afectează semnificativ productivitatea. Și dioxidul de carbon, care ajută la creșterea plantelor, are, de asemenea, și alte consecințe. Plantele când au mai mult dioxid de carbon sporesc sinteza de carbohidrați, zaharuri și amidon și scad acumularea de proteine și nutrienți indispensabili. Asta e important atunci când ne gândim la securitatea alimentară de acum înainte. Acum câteva seri, vorbind despre schimbarea climatică, cineva a spus că nivelul său de optimism e 5 din 7: că e optimist cinci zile pe săptămână, și e o problemă în celelalte două zile. Atunci când ne gândim la micronutrienți, aproape toți sunt afectați de concentrațiile mari de CO2. Cu precădere fierul și zincul. Atunci când ai carență de fier, poți face anemie cu deficit de fier. Este asociată cu oboseala, dificultăți de respirație, precum și unele consecințe mai grave. Atunci când ai carență de zinc, poți să îți pierzi pofta de mâncare. Este o problemă semnificativă în lume. Există aproape un miliard de oameni care au carență de zinc. Este foarte important pentru sănătatea maternă și a copilului. Afectează dezvoltarea. Vitaminele B sunt importante din mai multe motive. Ele ajută la transformarea alimentelor în energie. Sunt importante pentru funcțiile multor activități fiziologice din corpul nostru. Și când ai mult carbon într-o plantă, ai mai puțin nitrogen, ceea ce duce la mai puține vitamine B. Și nu e vorba doar despre noi. Bovinele sunt deja afectate pentru că a scăzut calitatea furajelor. De fapt, asta afectează toți consumatorii de plante. Și gândiți-vă, de exemplu, la câini și pisici. Dacă vă uitați la etichetele de pe hrana pentru animalele de companie, este o cantitate semnificativă de cereale în această mâncare. Așadar, asta afectează pe toată lumea. Cum știm că asta e o problemă? Reiese din studiile de teren și din studiile experimentale realizate în laboratoare. În studiile de teren — și mă voi concentra în primul rând pe grâu și pe orez — de exemplu, sunt terenuri de orez care sunt separate în parcele. Și parcelele sunt toate la fel: pământul e același, precipitațiile sunt aceleași, totul este la fel. Cu excepția că e împrăștiat dioxid de carbon peste câteva parcele. În acest fel se poate compara cum arată terenurile în condițiile actuale și cum ar arăta sub influența dioxidului de carbon în viitor. Am fost implicată în unul dintre puținele studii de acest tip. Am examinat 18 parcele de orez în China și Japonia și le-am cultivat în condițiile preconizate să apară mai târziu în acest secol. Și când priviți rezultatele, coloana albă arată condițiile actuale, pe când coloana roșie arată condițiile în viitor. Așadar, proteinele scad cu circa 10%, fierul cu 8% și zincul cu 5%. Nu par să fie schimbări majore, dar când te gândești la oamenii săraci din fiecare țară care de obicei mănâncă amidon, realizăm că asta va duce persoanele care sunt la limită, să depășească acea limită, rezultând în deficiențe reale, creând diferite probleme de sănătate. Situația vitaminelor B e și mai însemnată. Atunci când observăm vitaminele B1 și B2, acestea sunt diminuate cu circa 17%. Acidul pantotenic, vitamina B5, scade cu aproape 13%. Acidul folic cu aproape 30%. Și aceste rezultate sunt doar medii ale multor cercetări pe care le-am făcut. Acidul folic este indispensabil pentru dezvoltarea copiilor. Femeile însărcinate care nu au îndeajuns acid folic au un risc mai mare de a avea copii cu defecte din naștere. Prin urmare, acestea sunt potențiale efecte serioase pentru sănătatea noastră, în timp ce CO2 continuă să crească. Un alt exemplu, munca realizată de Chris Weyant și colegii lui, observând relația dintre creșterea CO2 și declinul fierului și al zincului — lăsând deoparte alte substanțe — și legătura cu diferite aspecte de sănătate. Au examinat boli precum malaria, diareea, pneumonia, anemia cu deficit de fier, și au cercetat care ar putea fi consecințele în 2050. Cu cât e mai închisă culoarea pe hartă, cu atât sunt mai multe consecințe. Așa că puteți vedea un impact major în Asia și Africa, dar priviți cum și în țări precum Statele Unite, și unele țări din Europa, populația ar putea fi afectată. Au estimat că aproape 125 milioane oameni ar putea fi afectați. De asemenea, au reprodus care ar fi cele mai eficiente intervenții, și concluzia e reducerea gazelor cu efect de seră: să reducem emisiile până la jumătatea secolului pentru a evita să ne preocupăm de aceste consecințe spre sfârșitul secolului. Aceste experimente, aceste studii nu au luat în considerare schimbarea climatică. S-au axat doar pe componenta dioxidului de carbon. Așa că atunci când aduni cele două părți, e de așteptat ca impactul să fie și mai mare decât credem. Aș vrea să pot să vă spun acum cât de mult s-a schimbat mâncarea pe care o mâncați la micul dejun sau prânz față de ceea ce mâncau bunicii voștri din punct de vedere al calității nutriționale. Dar nu pot. Nu avem cercetări în acest sens. Mi-ar plăcea să vă spun cât de mult e afectată securitatea alimentară de aceste schimbări. Dar nu pot. Nu avem cercetări nici în acest sens. Sunt multe aspecte care trebuie să fie cunoscute în acest domeniu, inclusiv care ar fi posibilele soluții. Nu știm cu exactitate care sunt soluțiile, dar avem o varietate de opțiuni. Tehnologia a avansat. Se folosesc tehnici de creștere și întărire a plantelor. Pământul ar putea face o diferență. Și, bineînțeles, ar fi de ajutor dacă am ști cum ne-ar putea afecta sănătatea aceste schimbări și sănătatea copiilor și nepoților noștri. Și aceste investiții necesită timp. Ne va lua timp să clarificăm toate problemele. Nu există nicio entitate națională sau grup comercial care să investească în această cercetare. Avem nevoie de aceste investiții pentru a vedea unde ne îndreptăm. Între timp, ceea ce putem face este să ne asigurăm că toată lumea are acces la o dietă completă, și nu doar în părțile bogate ale lumii, ci în întreaga lume. De asemenea, individual și colectiv, trebuie să reducem emisiile, să reducem problemele pe care le vom avea în viitor. Se spune că dacă crezi că educația e scumpă, să încerci ignoranța. Haideți să nu încercăm. Haideți să investim în noi, în copiii noștri și în planeta noastră. Vă mulțumesc! (Aplauze)