WEBVTT

00:00:00.930 --> 00:00:03.500
Vreau să vă uitaţi la acest copil.

00:00:04.110 --> 00:00:06.500
Ce vă atrage sunt ochii ei

00:00:06.500 --> 00:00:09.290
și pielea pe care adorați să o atingeți.

00:00:09.290 --> 00:00:12.250
Dar astăzi vă voi vorbi
despre ceva ce nu puteți vedea,

00:00:12.250 --> 00:00:15.600
despre ce se petrece în acel căpșor al ei.

00:00:16.000 --> 00:00:18.390
Instrumentele moderne din neuroștiințe

00:00:18.390 --> 00:00:21.810
ne arată că, ce se întâmplă
în creierul bebelușilor,

00:00:21.810 --> 00:00:24.390
e la fel de complicat ca fizica orbitală.

00:00:24.390 --> 00:00:26.740
Și ce descoperim

00:00:26.740 --> 00:00:28.000
va lămuri

00:00:28.000 --> 00:00:31.000
ceea ce poeții și scriitorii romantici

00:00:31.000 --> 00:00:34.200
au descris a fi „deschiderea cosmică”

00:00:34.200 --> 00:00:36.090
a minții unui copil.

NOTE Paragraph

00:00:36.960 --> 00:00:40.390
Ce vedem aici e o mamă din India,

00:00:40.390 --> 00:00:42.270
care vorbește limba Koro,

00:00:42.270 --> 00:00:44.620
o limbă nou descoperită.

00:00:44.620 --> 00:00:46.490
Și ea îi vorbește copilului său.

00:00:47.010 --> 00:00:48.400
Ce înţelege această mamă,

00:00:48.400 --> 00:00:51.270
și cele 800 de persoane care vorbesc Koro,

00:00:51.270 --> 00:00:54.550
e că, pentru a păstra vie această limbă,

00:00:54.550 --> 00:00:57.310
trebuie să o transmită copiilor.

00:00:57.310 --> 00:01:00.480
Aici apare o problemă incredibilă.

00:01:00.480 --> 00:01:02.530
De ce nu poți păstra vie o limbă

00:01:02.530 --> 00:01:05.000
dacă o transmiți adulților?

00:01:05.920 --> 00:01:08.380
Ei bine, asta are legătură cu creierul.

00:01:08.380 --> 00:01:09.860
Ce vedem aici

00:01:09.860 --> 00:01:13.000
e existența unei perioade critice
pentru învățarea unei limbi.

00:01:13.000 --> 00:01:16.830
Trebuie să vă uitați la vârstă
voastră pe axa orizontală.

00:01:16.830 --> 00:01:19.000
(Râsete)

00:01:19.000 --> 00:01:21.000
Și pe verticală veți vedea

00:01:21.000 --> 00:01:23.350
randamentul la achiziția
celei de-a doua limbi.

00:01:23.370 --> 00:01:27.600
Bebelușii și copiii sunt genii
până la șapte ani

00:01:27.600 --> 00:01:30.000
și apoi se produce un declin sistematic.

00:01:30.000 --> 00:01:32.570
După pubertate, randamentul scade.

00:01:32.570 --> 00:01:35.380
Niciun om de știință
nu pune la îndoială această curbă,

00:01:35.380 --> 00:01:37.420
dar laboratoarele din întreaga lume

00:01:37.420 --> 00:01:39.810
încearcă să se afle cauzele.

NOTE Paragraph

00:01:40.350 --> 00:01:42.100
În laboratorul meu ne concentrăm

00:01:42.100 --> 00:01:44.330
pe prima perioadă decisivă în dezvoltare

00:01:44.330 --> 00:01:46.910
și anume,
perioada în care bebelușii încearcă

00:01:46.910 --> 00:01:49.500
să stăpânească
sunetele folosite în limba lor.

00:01:49.500 --> 00:01:52.570
Credem că prin studierea modului
în care sunetele sunt învățate,

00:01:52.570 --> 00:01:54.730
vom obține un model
pentru restul limbajului,

00:01:54.730 --> 00:01:57.760
poate și pentru perioadele decisive
care pot exista în copilărie

00:01:57.760 --> 00:02:00.980
pentru dezvoltarea socială,
emoțională și cognitivă.

00:02:01.000 --> 00:02:03.000
Așadar, am studiat bebelușii

00:02:03.000 --> 00:02:05.510
folosind o tehnică
pe care o utilizăm în toată lumea,

00:02:05.510 --> 00:02:07.260
pentru sunetele tuturor limbilor.

00:02:07.260 --> 00:02:09.240
Copilul stă în poala părintelui

00:02:09.240 --> 00:02:12.270
și îi învățăm să întoarcă capul
atunci când se schimbă un sunet,

00:02:12.270 --> 00:02:13.580
de exemplu, din „a” în „i”.

00:02:13.580 --> 00:02:15.370
Dacă fac asta la momentul potrivit,

00:02:15.370 --> 00:02:17.000
cutia neagră se luminează

00:02:17.000 --> 00:02:19.000
și un urs panda bate o tobă.

00:02:19.000 --> 00:02:21.830
Un bebeluș de șase luni
adoră acest exercițiu.

NOTE Paragraph

00:02:21.830 --> 00:02:23.190
Ce am aflat?

00:02:23.190 --> 00:02:25.480
Ei bine, bebelușii din întreaga lume,

00:02:25.480 --> 00:02:27.550
sunt ceea ce îmi place să numesc

00:02:27.550 --> 00:02:29.370
„cetățeni ai lumii”;

00:02:29.370 --> 00:02:32.600
pot să facă diferența
între toate sunetele tuturor limbilor,

00:02:32.600 --> 00:02:35.620
nu contează în ce țară
facem testele sau ce limbă folosim.

00:02:35.620 --> 00:02:38.680
E remarcabil pentru că noi
nu putem face asta.

00:02:38.680 --> 00:02:40.670
Suntem ascultători limitați de cultură.

00:02:40.670 --> 00:02:43.160
Putem face diferența
dintre sunetele propriei limbi,

00:02:43.160 --> 00:02:45.080
dar nu între cele ale limbilor străine.

00:02:45.080 --> 00:02:48.600
Apare întrebarea:
când devin acești „cetățeni ai lumii”

00:02:48.600 --> 00:02:51.280
ascultătorii limitați
de propria cultură, ca noi?

00:02:51.280 --> 00:02:54.170
Răspunsul: înainte de prima aniversare.

00:02:54.170 --> 00:02:57.350
Ce vedeți aici sunt rezultatele
la testul de întoarcere a capului

00:02:57.380 --> 00:03:01.240
ale copiilor testați în Tokio
și Statele Unite, aici în Seattle,

00:03:01.240 --> 00:03:03.390
în timp ce au ascultat
sunetele „ra” și „la”,

00:03:03.390 --> 00:03:06.000
sunete importante în engleză,
dar nu și în japoneză.

00:03:06.000 --> 00:03:09.280
Între șase și opt luni
bebelușii sunt identici.

00:03:09.280 --> 00:03:12.000
Două luni mai târziu
are loc ceva incredibil.

00:03:12.000 --> 00:03:14.430
Bebelușii din Statele Unite
au rezultate mai bune,

00:03:14.430 --> 00:03:16.620
cei din Japonia obțin
rezultate mai proaste,

00:03:16.620 --> 00:03:18.270
dar ambele grupe de bebeluși

00:03:18.270 --> 00:03:21.590
se pregătesc pentru limba
pe care o vor învăța.

NOTE Paragraph

00:03:21.590 --> 00:03:26.240
Întrebarea e: ce se întâmplă
în această perioadă decisivă de două luni?

00:03:26.240 --> 00:03:28.660
Acum se dezvoltă capacitatea
de a percepe sunetele,

00:03:28.660 --> 00:03:30.000
dar ce se petrece în creier?

00:03:30.000 --> 00:03:32.000
Două lucruri se petrec.

00:03:32.000 --> 00:03:35.000
Primul e că bebelușii ne ascultă atent

00:03:35.000 --> 00:03:38.700
și fac statistici în timp ce ne ascultă,

00:03:38.700 --> 00:03:40.500
întocmesc statistici.

00:03:40.500 --> 00:03:43.460
Ascultați două mame în timp
ce vorbesc „limba mamelor”

00:03:43.460 --> 00:03:46.280
limba universală folosită
pentru a vorbi cu copiii,

00:03:46.280 --> 00:03:49.000
prima dată în engleză, apoi în japoneză.

NOTE Paragraph

00:03:49.000 --> 00:03:52.000
(Video) Mama englezoaică: 
„Ah, ador ochii tăi albaștri și mari,

00:03:52.000 --> 00:03:55.000
sunt atât de drăguți!”

NOTE Paragraph

00:03:56.000 --> 00:04:02.230
Mama japoneză : [în japoneză]

NOTE Paragraph

00:04:02.230 --> 00:04:08.110
Patricia Kuhl: Când li se vorbește,
bebelușii ascultă și fac statistici

00:04:08.110 --> 00:04:11.000
despre limba pe care o aud.

00:04:11.000 --> 00:04:14.150
Și acele ramificații cresc.

00:04:14.150 --> 00:04:16.000
Ce am aflat

00:04:16.000 --> 00:04:19.000
e că bebelușii fac statistici precise

00:04:19.000 --> 00:04:22.240
și statisticile despre japoneză
și engleză sunt foarte diferite.

00:04:22.240 --> 00:04:25.000
Engleza are multe R-uri și L-uri

00:04:25.000 --> 00:04:27.000
iar diagrama o arată.

00:04:27.000 --> 00:04:29.660
În japoneză, distribuția e total diferită,

00:04:29.660 --> 00:04:32.620
unde vedem un grup de sunete intermediare,

00:04:32.620 --> 00:04:35.190
cunoscute sub numele de R-ul japonez.

00:04:35.190 --> 00:04:39.370
Deci, bebelușii înregistrează
statistici despre o limbă

00:04:39.370 --> 00:04:41.000
și asta le schimbă creierul;

00:04:41.000 --> 00:04:43.000
îi transformă din cetățeni ai lumii

00:04:43.000 --> 00:04:46.000
în vorbitorii influențați de cultură,
ca noi.

00:04:46.000 --> 00:04:47.520
Dar noi, ca adulți

00:04:47.520 --> 00:04:50.610
nu mai înregistrăm acele statistici.

00:04:50.610 --> 00:04:53.440
Suntem conduși de reprezentările
din memorie

00:04:53.440 --> 00:04:56.000
pe care ni le-am format
în primii ani de dezvoltare.

NOTE Paragraph

00:04:56.000 --> 00:04:58.000
Așadar, ce vedem aici

00:04:58.000 --> 00:05:01.000
schimbă definiția perioadelor
decisive în dezvoltare.

00:05:01.000 --> 00:05:04.200
Există argumente
matematice potrivit cărora

00:05:04.200 --> 00:05:07.200
învățarea materialelor
lingvistice poate încetini

00:05:07.200 --> 00:05:09.470
când distribuțiile
noastre se stabilizează.

00:05:09.470 --> 00:05:12.500
Asta ridică multe întrebări
despre persoanele bilingve.

00:05:12.500 --> 00:05:16.990
Ele trebuie să aibă două seturi
de statistici în minte în același timp

00:05:16.990 --> 00:05:18.800
și să sară de la unul la altul

00:05:18.800 --> 00:05:21.390
în funcție de persoana cu care vorbesc.

NOTE Paragraph

00:05:21.390 --> 00:05:23.000
Ne-am întrebat:

00:05:23.000 --> 00:05:26.000
pot bebelușii să facă statistici
despre o limbă cu totul nouă?

00:05:26.000 --> 00:05:29.400
Am testat acest lucru
expunând bebeluși americani,

00:05:29.400 --> 00:05:31.620
care nu mai auziseră
niciodată o a doua limbă,

00:05:31.620 --> 00:05:34.310
la dialectul mandarin
în perioada decisivă de dezvoltare.

00:05:34.310 --> 00:05:37.130
Știam că atunci când monolingvii
au fost testați

00:05:37.130 --> 00:05:38.710
în Taipei și în Seattle,

00:05:38.710 --> 00:05:40.170
am obținut aceeași diagramă.

00:05:40.170 --> 00:05:42.550
Între șase și opt luni
diagramele sunt identice.

00:05:42.550 --> 00:05:45.230
Două luni mai târziu
se petrece ceva incredibil.

00:05:45.230 --> 00:05:48.450
Bebelușii taiwanezi au rezultate
mai bune, nu cei americani.

00:05:48.450 --> 00:05:51.990
În această perioadă
am expus bebelușii americani

00:05:51.990 --> 00:05:53.620
la dialectul mandarin.

00:05:53.620 --> 00:05:57.360
Ca și cum rude care vorbesc dialectul
mandarin au venit în vizită pentru o lună

00:05:57.360 --> 00:05:58.860
și s-au instalat la tine acasă

00:05:58.860 --> 00:06:00.840
și au vorbit copiilor timp de 12 ședințe.

00:06:00.840 --> 00:06:02.800
Iată cam cum arăta în laborator.

NOTE Paragraph

00:06:02.800 --> 00:06:06.730
(Video) Vorbitor al dialectului
mandarin: [mandarină]

NOTE Paragraph

00:06:24.360 --> 00:06:26.910
PK: Deci, ce le-am făcut creierașelor lor?

00:06:26.910 --> 00:06:29.000
(Râsete)

00:06:29.000 --> 00:06:31.000
A trebuit să avem un grup de control

00:06:31.000 --> 00:06:33.290
pentru a ne asigura
că prin venirea în laborator

00:06:33.290 --> 00:06:35.180
nu îți îmbunătățești competențele.

00:06:35.180 --> 00:06:37.690
Deci, au venit niște bebeluși
și au ascultat engleză.

00:06:37.690 --> 00:06:39.070
Putem vedea din diagramă

00:06:39.070 --> 00:06:42.130
că expunerea la engleză
nu le-a îmbunătățit dialectul mandarin.

NOTE Paragraph

00:06:42.130 --> 00:06:45.580
Dar uitați-vă ce se întâmplă cu bebelușii
expuși dialectului mandarin.

00:06:45.580 --> 00:06:47.910
Au fost la fel de buni
ca bebelușii din Taiwan,

00:06:47.910 --> 00:06:50.480
care ascultaseră timp
de 10 luni și jumătate.

00:06:50.480 --> 00:06:54.480
S-a demonstrat că bebelușii
fac statistici despre o nouă limbă.

00:06:54.480 --> 00:06:58.000
Fac statistici despre orice le oferi.

NOTE Paragraph

00:06:58.000 --> 00:07:00.000
Dar ne-am întrebat ce rol

00:07:00.000 --> 00:07:02.630
joacă factorul uman

00:07:02.630 --> 00:07:04.270
în acest exercițiu de învățare.

00:07:04.270 --> 00:07:06.250
Am alcătuit alt grup de bebeluși,

00:07:06.250 --> 00:07:09.460
cărora le-am administrat
același dozaj de 12 ședințe,

00:07:09.460 --> 00:07:11.370
dar prin intermediul unui televizor,

00:07:11.370 --> 00:07:14.710
iar alt grup de bebeluși
au primit doar expunere audio

00:07:14.710 --> 00:07:16.630
și s-au uitat la un ursuleț pe ecran.

00:07:16.630 --> 00:07:19.000
Ce le-am făcut creierelor lor?

00:07:19.000 --> 00:07:22.720
Ce vedeți aici e rezultatul
pentru expunerea audio,

00:07:22.720 --> 00:07:24.590
niciun progres în învățare,

00:07:24.590 --> 00:07:27.000
și rezultatul pentru expunerea video,

00:07:27.000 --> 00:07:29.000
niciun rezultat în învățare.

00:07:29.000 --> 00:07:31.000
E nevoie de o ființă umană

00:07:31.000 --> 00:07:33.420
pentru ca bebelușii să facă statistici.

00:07:33.420 --> 00:07:35.660
Creierul social controlează

00:07:35.660 --> 00:07:37.780
momentul în care bebelușii fac statistici.

NOTE Paragraph

00:07:37.780 --> 00:07:39.790
Vrem să pătrundem în interiorul creierului

00:07:39.790 --> 00:07:41.350
și să vedem ce se întâmplă

00:07:41.350 --> 00:07:43.510
când bebelușii sunt în fața televizorului,

00:07:43.510 --> 00:07:45.070
față de o ființă umană.

00:07:45.070 --> 00:07:47.400
Din fericire, avem un aparat nou,

00:07:47.400 --> 00:07:49.640
magnetoencefalograful,

00:07:49.640 --> 00:07:51.530
care ne permite să facem acest lucru.

00:07:51.530 --> 00:07:53.640
Arată ca un uscător de păr de pe Marte.

00:07:53.640 --> 00:07:55.680
Dar e 100% sigur,

00:07:55.680 --> 00:07:58.440
total neinvaziv și silențios.

00:07:58.440 --> 00:08:02.180
Precizia e milimetrică,
în privința distanței,

00:08:02.180 --> 00:08:04.090
și de ordinul milisecundelor

00:08:04.090 --> 00:08:06.780
prin folosirea a 306 conductori
de interferență cuantică,

00:08:06.780 --> 00:08:10.010
care transmit semnale
de interferență cuantică,

00:08:10.010 --> 00:08:12.000
pentru a detecta câmpurile magnetice

00:08:12.000 --> 00:08:14.000
care se schimbă atunci când gândim.

00:08:14.000 --> 00:08:16.000
Suntem primii în lume

00:08:16.000 --> 00:08:18.000
care au studiat bebelușii

00:08:18.000 --> 00:08:20.000
într-un magnetoencefalograf

00:08:20.000 --> 00:08:22.000
în timp ce ei învățau.

NOTE Paragraph

00:08:22.000 --> 00:08:24.000
Aceasta e micuța Emma.

00:08:24.000 --> 00:08:26.000
Are șase luni.

00:08:26.000 --> 00:08:28.280
Ea ascultă diferite limbi

00:08:28.280 --> 00:08:31.370
în căștile pe care le are pe urechi.

00:08:31.370 --> 00:08:33.460
Vedeți, ea se poate mișca.

00:08:33.460 --> 00:08:35.000
Îi studiem creierul

00:08:35.000 --> 00:08:37.000
cu niște electrozi fixați pe bonetă,

00:08:37.000 --> 00:08:40.130
așa că mișcările nu îi sunt limitate.

00:08:40.130 --> 00:08:42.630
A fost o provocare tehnică incredibilă.

00:08:42.630 --> 00:08:44.000
Ce vedem?

00:08:44.000 --> 00:08:46.000
Vedem creierul bebelușului.

00:08:46.000 --> 00:08:49.240
Când bebelușul aude un cuvânt în limba ei,

00:08:49.240 --> 00:08:52.000
zona responsabilă pentru perceperea
sunetelor se activează

00:08:52.000 --> 00:08:53.600
și apoi urmează zonele vecine,

00:08:53.600 --> 00:08:56.000
care credem că sunt legate de înțelegere,

00:08:56.000 --> 00:08:58.670
coordonând diferitele zone ale creierului,

00:08:58.670 --> 00:09:00.000
și cauzalitate,

00:09:00.000 --> 00:09:03.450
o anumită zonă a creierului
activează o altă zonă.

NOTE Paragraph

00:09:03.450 --> 00:09:05.000
Ne îndreptăm

00:09:05.000 --> 00:09:08.000
spre era înțelegerii

00:09:08.000 --> 00:09:11.000
a modului în care se dezvoltă
creierul bebelușilor.

00:09:11.000 --> 00:09:13.520
Vom putea vedea creierul bebelușilor

00:09:13.520 --> 00:09:15.800
în timp ce aceștia percep emoțiile,

00:09:15.800 --> 00:09:18.040
în timp ce învață
să vorbească și să citească,

00:09:18.040 --> 00:09:19.940
când rezolvă o problemă de matematică,

00:09:19.940 --> 00:09:21.570
sau le vine o idee.

00:09:21.570 --> 00:09:24.730
Și vom putea dezvolta
intervenții pe creier

00:09:24.730 --> 00:09:27.330
pentru copiii care au dificultăți
de învățare.

00:09:27.330 --> 00:09:30.340
Așa cum spuneau poeții și scriitorii,

00:09:30.340 --> 00:09:32.330
vom putea vedea, cred,

00:09:32.330 --> 00:09:34.450
acea deschidere minunată,

00:09:34.450 --> 00:09:36.640
acea deschidere completă

00:09:36.640 --> 00:09:39.000
a minții unui copil.

00:09:39.000 --> 00:09:41.460
În studiul asupra creierului copiilor,

00:09:41.460 --> 00:09:43.690
vom descoperi adevăruri profunde

00:09:43.690 --> 00:09:45.510
despre ceea ce înseamnă să fii uman,

00:09:45.510 --> 00:09:47.140
și poate că în acest demers

00:09:47.140 --> 00:09:50.200
vom putea să păstrăm deschiderea
creierului nostru spre învățare

00:09:50.200 --> 00:09:51.640
pe durata întregii vieți.

NOTE Paragraph

00:09:51.640 --> 00:09:53.000
Vă mulțumesc!

NOTE Paragraph

00:09:53.000 --> 00:09:56.000
(Aplauze)