Globalizarea este un subiect răspândit și foarte dezbătut.

De aceea nu este chiar ușor

să explici în cuvinte un concept așa complicat.

Hai să începem cu începutul, cu prezentarea fondului pe care s-a dezvoltat globalizarea.

Avansările tehnologiei, prin

mobile, avioane, telefoane și apartiția Internetului

au făcut posibilă dezvoltarea rețelelor de transport și de comunicații

Printre altele, acest lucru înseamnă că se poate realiza

un schimb de informații și bunuri între persoane sau țări, mult mai rapid

și mult mai facil.

Acest proces se numește globalizare.

Globalizarea vine de la ”glob”

și înseamnă alipirea lumii

a țărilor și a națiunilor.

Haideți să luăm un exemplu.

Companiile aveau înainte manufacturate produsele în țara de proveniență

precum companiile Profi-TV și SuperColor

care produc televizoare în țara A.

Aceste produse se află acolo în competiție directă

însă ambele companii plătesc aceleași costuri salariale și de producție.

Au aceași clientelă, folosesc furnizori similari și

vând televizoare la prețuri similare.

Pe scurt, se aplică aceleși condiții pentru ambele companii.

Până aici totul bine.

Datorită dezvoltării tehice și culturale

venite odată cu globalizarea,

alte companii, care produc bunuri sub alte condiții,

au acum, deasemenea, posibilitatea să furnizeze produsele lor în țara A.

De aceea o companie din țara B poate vinde televizoare aici la un preț mai mic

deoarece ele au fost produse la un preț mai mic.

Firmele locale SuperColor și Profi-TV

au reacționat pentru a face față competiției.

Și astfel, lumea se dezvoltă împreună în strânsă legătură

și are loc un schimb activ de bunuri între țări.

Există mai multe produse la prețuri accesibile pentru mai multe persoane.

Însă, nu are loc numai un schimb de produsuri și bunuri economice,

ci și de servicii, informații, de bunuri culturale chiar și lingvistice.

Toate aceste elemente individuale sunt strâns legate între ele

si exercită o influență una asupa alteia.

Însă unde e lumină, este și umbră.

Datorită globalizării și a schimbului intens de bunuri

persoanele și mediul înconjurător sunt deseori afectate.

Dacă o companie decide să-și relocheze producția într-o țară în curs de dezvoltare,

persoanele din țările industrializate rămân șomeri.

În același timp, se creează oportunități de muncă pentru locuitorii

țărilor aflate în curs de dezvoltare.

Multe persoane din astfel de țări lucrează pe bani puțini

comparativ cu banii primiți, pe aceași muncă, de cei din țările industrializate.

De aceea, deseori, ei rămân săraci, și nu ai nici măcar

suma necesară asigurării de sănătate sau protecției sociale.

Un alt dezavantaj al globalizării

îl reperezintă problemele ecologice, precum schimbarea climei.

Folosirea avioanelor, navelor și a camioanelor pentru transportarea bunurilor

peste granițele internaționale, este într-o creștere constantă.

Acest proces emite mai mult dioxid de carbon în atmosferă

care este cauza principală a fenomenului de încălzire globală.

Chiar și standardele naționale de protejare a mediului sunt ignorate.

Extisă un cost suplimentar în competiția platformei internaționale

care trebuie ținut cât mai jos cu putință, pentru atragerea câtor mai multe companii.

Așa că, există mai multe fețe ale globalizării

care impactează aproape toate aspectele vieții

facându-mă să mă gândesc că lanțul de efecte negative și pozitive

va continua să crească și mai mult.

Este important să realizăm că globalizarea, în sine,

nu este nici bună, nici rea.

Depinde doar de felul în care indivizii vor gestiona toate aceste noi oportunități pe viitor.