Globalizarea este un subiect răspândit și foarte dezbătut.
De aceea nu este chiar ușor
să explici în cuvinte un concept așa complicat.
Hai să începem cu începutul, cu prezentarea fondului pe care s-a dezvoltat globalizarea.
Avansările tehnologiei, prin
mobile, avioane, telefoane și apartiția Internetului
au făcut posibilă dezvoltarea rețelelor de transport și de comunicații
Printre altele, acest lucru înseamnă că se poate realiza
un schimb de informații și bunuri între persoane sau țări, mult mai rapid
și mult mai facil.
Acest proces se numește globalizare.
Globalizarea vine de la ”glob”
și înseamnă alipirea lumii
a țărilor și a națiunilor.
Haideți să luăm un exemplu.
Companiile aveau înainte manufacturate produsele în țara de proveniență
precum companiile Profi-TV și SuperColor
care produc televizoare în țara A.
Aceste produse se află acolo în competiție directă
însă ambele companii plătesc aceleași costuri salariale și de producție.
Au aceași clientelă, folosesc furnizori similari și
vând televizoare la prețuri similare.
Pe scurt, se aplică aceleși condiții pentru ambele companii.
Până aici totul bine.
Datorită dezvoltării tehice și culturale
venite odată cu globalizarea,
alte companii, care produc bunuri sub alte condiții,
au acum, deasemenea, posibilitatea să furnizeze produsele lor în țara A.
De aceea o companie din țara B poate vinde televizoare aici la un preț mai mic
deoarece ele au fost produse la un preț mai mic.
Firmele locale SuperColor și Profi-TV
au reacționat pentru a face față competiției.
Și astfel, lumea se dezvoltă împreună în strânsă legătură
și are loc un schimb activ de bunuri între țări.
Există mai multe produse la prețuri accesibile pentru mai multe persoane.
Însă, nu are loc numai un schimb de produsuri și bunuri economice,
ci și de servicii, informații, de bunuri culturale chiar și lingvistice.
Toate aceste elemente individuale sunt strâns legate între ele
si exercită o influență una asupa alteia.
Însă unde e lumină, este și umbră.
Datorită globalizării și a schimbului intens de bunuri
persoanele și mediul înconjurător sunt deseori afectate.
Dacă o companie decide să-și relocheze producția într-o țară în curs de dezvoltare,
persoanele din țările industrializate rămân șomeri.
În același timp, se creează oportunități de muncă pentru locuitorii
țărilor aflate în curs de dezvoltare.
Multe persoane din astfel de țări lucrează pe bani puțini
comparativ cu banii primiți, pe aceași muncă, de cei din țările industrializate.
De aceea, deseori, ei rămân săraci, și nu ai nici măcar
suma necesară asigurării de sănătate sau protecției sociale.
Un alt dezavantaj al globalizării
îl reperezintă problemele ecologice, precum schimbarea climei.
Folosirea avioanelor, navelor și a camioanelor pentru transportarea bunurilor
peste granițele internaționale, este într-o creștere constantă.
Acest proces emite mai mult dioxid de carbon în atmosferă
care este cauza principală a fenomenului de încălzire globală.
Chiar și standardele naționale de protejare a mediului sunt ignorate.
Extisă un cost suplimentar în competiția platformei internaționale
care trebuie ținut cât mai jos cu putință, pentru atragerea câtor mai multe companii.
Așa că, există mai multe fețe ale globalizării
care impactează aproape toate aspectele vieții
facându-mă să mă gândesc că lanțul de efecte negative și pozitive
va continua să crească și mai mult.
Este important să realizăm că globalizarea, în sine,
nu este nici bună, nici rea.
Depinde doar de felul în care indivizii vor gestiona toate aceste noi oportunități pe viitor.