-
Linistit.
-
Ei, ati facut baie. Acum mergeti la templu?
-
Da.
-
E atata liniste aici...
-
E OK daca ai varsta tatei...
-
Dar daca esti tanar...
-
Vreau sa fiu un ascet.
-
Vreau sa fiu liber.
-
Liber... salbatic...
-
Chiar vreau sa fiu un ascet.
-
Dar cum ii vei spune tatalui tau?
-
Nu stiu...
-
Dar voi vorbi cu el la noapte.
-
Va fi foarte suparat.
-
Nu cred.
- Nu?
-
Nu cred ca se va supara.
-
O sa-i cer sa-mi dea voie...
-
sa fac... ce doresc eu sa fac...
-
Stii, e ceva foarte calm la tatal tau...
-
Felul cum se imbaiaza zilnic in Gange...
-
E ceva placut in asta.
-
Nu e placut.
-
E repetitiv.
-
Totul e o rutina, Govinda.
-
Fluviul, templele, muntii...
-
oamenii...
-
pietrele, nisipul, treptele...
-
Totul e rutina.
-
Fiul meu...
-
Fiul meu...
-
Vei sta aici pana ce iti voi da voie?
-
Voi sta si voi astepta.
-
Vei obosi, Siddhartha.
-
Voi obosi?
-
Vei adormi.
-
Voi adormi?
-
Vrei sa mori?
-
Vreau sa mor?
-
Ai muri mai degraba decat sa te supui tatalui tau?
-
Niciodata nu o sa-mi dezonorez tatal.
-
Te rog, da-mi binecuvantarea.
-
Vei renunta la ideea de a deveni ascet?
-
Siddhartha va face ceea ce spune tatal sau...
-
Bine.
-
Nu te pot opri.
-
Esti barbat.
-
Mergi in padure.
-
Daca afli Adevarul, intoarce-te si spune-mi si mie.
-
Iar daca nu afli nimic,
-
intoarce-te oricum, fiule.
-
Precum fluviul, totul se intoarce.
-
Ai venit.
-
Am venit.
-
Ce crezi, Govinda?
-
Am progresat?
-
Ne-am atins telul?
-
Am invatat multe.
-
Si inca invatam.
-
Tu, Siddhartha, vei deveni un mare ascet.
-
Deoarece inveti totul atat de repede...
-
Batranii asceti spun ca intr-o zi vei fi un sfant.
-
Ce este meditatia?...
-
Si daca nu-mi pot parasi trupul?...
-
Ce este controlul respiratiei?...
-
Ce este postul?...
-
Este o scapare, Govinda.
-
Este o scapare din tortura vietii.
-
Noi, ascetii, suntem cei ce scapa.
-
Un taran face acelasi lucru cand ia un drog banal.
-
De exemplu, bea niste vin si apoi adoarme.
-
Si nici el nu se mai simte pe sine, nici durerile vietii...
-
Care este pana la urma diferenta intre ce face el
-
si ce facem noi?...
-
Nu stiu de ce vorbesti asa, Siddhartha.
-
Deoarece nu esti taran.
-
Si nici betiv.
-
Si stii foarte bine ca bautura nu ofera o scapare reala.
-
E doar o pauza scurta.
-
Cand se intoarce, gaseste totul ca inainte.
-
Nu este mai intelept,
-
nu a obtinut nici o cunoastere,
-
nici nu a evoluat...
-
Ce nu inteleg, Govinda...
-
Nu sunt betiv
-
dar am obosit de toate aceste exercitii,
-
atatea exercitii de meditatie...
-
Sunt tot atat de departe de intelepciune si iluminare
-
precum eram si in casa tatalui meu.
-
Cat de batrani sunt ascetii?
-
Cel mai batran profesor?
-
Nu stiu... poate 60 de ani?
-
60 si inca nu a atins Nirvana...
-
Va implini 70... va implini 80...
-
si va exersa mult, va medita, va posti...
-
dar niciodata nu va atinge Nirvana...
-
Nu va obtine pacea eterna a mintii.
-
Sunt toate trucuri, Govinda.
-
Ne pacalim pe noi insine.
-
Sunt toate trucuri.
-
Lucrul esential... Calea...
-
nu O cunoastem!
-
Govinda, mi-e sete.
-
Mi-e sete, Govinda!
-
De ani de zile suntem pe calea asta, cu ascetii.
-
De ani de zile suntem in cautarea Cunoasterii,
-
de ani de zile tot punem intrebari!...
-
Si nici un raspuns de la Dumnezeu.
-
Acum, vrei sa mergem la Buddha.
-
De ce nu vrei sa mergi?
-
Iti amintesti ce ti-am spus?
-
Nu mai cred in... invatare...
-
nici in predare...
-
Dar voi merge cu tine.
-
Ceea ce am de transmis
-
nu este deloc o religie.
-
Deoarece nu vorbesc despre substanta
-
sau suflet... nici macar despre Dumnezeu...
-
Nici nu le cer celor ce ma urmeaza sa aibe credinta,
-
sa caute favoruri sau sa ma venereze.
-
Aceasta viata este plina de durere.
-
Iar aceasta lume este plina de suferinta.
-
Cauza suferintei este dorinta.
-
Dorinta, adica: dragostea de un "eu" fals si atasamentul.
-
Remediul pentru suferinta este distrugerea sistematica a dorintei.
-
Sa vedem Nirvana ca o iluminare a mintii constiente,
-
control de sine, apoi concentrare si meditatie.
-
Aceasta ar trebui sa duca la intelepciune.
-
Ilustre,
-
as dori sa fiu acceptat in ordinul tau.
-
Siddhartha!
-
Am fost acceptat.
-
Tu ce mai astepti? Nu te alaturi?
-
Ai luat o decizie, Govinda.
-
Ti-ai ales Calea.
-
Govinda, tu mereu m-ai urmat pe mine.
-
Si m-am intrebat: "Oare Govinda va face vreodata
-
un pas in propria-i directie?".
-
Acum ai facut.
-
Continua, prietene.
-
Continua pana la capat.
-
Dar ce este in neregula cu aceasta invatatura?? De ce??
-
De ce nu te alaturi lui Buddha?
-
Nu e nimic in neregula cu invataturile lui Buddha.
-
Doar ca...
-
eu trebuie sa merg pe propria mea Cale...
-
Maine, Govinda,
-
ne despartim...
-
Linisteste-te, Govinda.
-
Linisteste-te.
-
Iarta-ma, Ilustre.
-
Pot vorbi?
-
Cum doresti.
-
Ieri, prietenul meu si cu mine am avut onoarea
-
de a te asculta vorbind.
-
Acum, prietenul meu a jurat sa te urmeze
-
si m-a parasit.
-
Acum sunt singur.
-
Nu te pot urma pe tine sau pe oricare alt invatator.
-
Ai spus ieri ca viata
-
este un lant nerupt
-
ce exista prin cauza si efect.
-
Pentru mine, cauza si efectul nu sunt suficiente.
-
Este parerea mea ca totul este intreg,
-
unificat... complet...
-
Parerile pot fi frumoase, urate sau inteligente.
-
Scopul meu nu este sa explic lumea celor insetati de cunoastere,
-
ci eliberarea de suferinta.
-
Asta este toata invatatura Buddha.
-
Nimic mai mult.
-
Niciodata nu mi-ai putea spune secretul a ceea
-
ce tu insuti ai experimentat...
-
Cand tu ai atins Iluminarea.
-
De aceea voi merge pe drumul meu.
-
Nu pentru ca vreau un invatator mai bun
-
ci pentru ca vreau sa las in urma toti invatatorii...
-
si sa gasesc un mod singur...
-
sau sa mor...
-
Esti inteligent, tinere ascet.
-
Poate prea inteligent.
-
Fii in garda fata de inteligenta.
-
Dar niciodata nu voi uita aceasta zi.
-
Buddha l-a luat pe prietenul meu.
-
Prietenul meu, Govinda, care credea in mine...
-
si care acum crede in El...
-
L-a luat. Prietenul meu era umbra mea
-
iar acum este umbra Lui...
-
Dar el mi l-a dat in schimb pe Siddhartha...
-
Mi-a dat pe mine insumi...
-
Acesta este singurul om de care imi va fi dor...
-
Nici o alta invatatura nu ma va atrage la fel de mult
-
precum invatatura acestui Om...
-
Vroiam sa stiu cartea lumii
-
si cartea propriei mele naturi.
-
Am confundat semnele.
-
Am crezut ca lumea aparentelor este Adevarul.
-
Dar m-am inselat.
-
Nu mi-am putut intelege propriii ochi si propria gura.
-
Nu m-am putut intelege pe mine insumi.
-
Oricum, apartine trecutului.
-
M-am trezit!
-
Sunt treaz! M-am nascut astazi!...
-
Erai foarte obosit.
-
Te simti mai bine acum?
-
Bea asta.
-
Hai. E vremea sa trecem raul.
-
E un rau frumos.
-
Da, este.
-
Il iubesc.
-
Iubesc tot ce tine de el.
-
Totul.
-
Adesea il ascult si contemplu...
-
Mereu invat ceva de la el.
-
Sunt multe de invatat de la acest rau.
-
Sunt fara casa.
-
Nu-ti pot plati.
-
Pai, vad asta.
-
Dar nu astept vreo plata de la tine.
-
Imi platesti altadata.
-
Ne vom mai intalni.
-
Totul se intoarce.
-
Crezi?
-
Da, asa cred.
-
Am invatat de la rau
-
ca totul se intoarce...
-
Pot sa beau putina apa?
-
Cine este ea?
-
Kamala, curtezana.
-
Nu erai tu cel care m-a salutat ieri?
-
Da, m-am gandit ca m-ai observat.
-
Cu trei ani in urma, eram Siddhartha, fiu de brahman;
-
am plecat de acasa pentru a deveni ascet.
-
Oricum, asta a fost ieri.
-
Astazi merg pe un nou drum si acesta trece prin gradina ta.
-
Nu-mi voi mai cobora privirea in fata ta.
-
Nici macar evantaiul tau nu-ti poate ascunde frumusetea.
-
Asta este tot ce ai sa-mi spui, tinere brahman?
-
Am venit sa spun ca tu esti tot ce va ramane dupa mine.
-
Ca tu, Kamala,vei fi
-
toata frumusetea care poate fi in umbra in care traim.
-
Tu vei fi prima mea dragoste.
-
Singura mea dragoste.
-
Asta este prima data cand un ascet vine din padure
-
cu dorinta de a ma iubi.
-
Nu am mai vazut un astfel de ascet pana acum.
-
Am invatat multe astazi,
-
cand m-am barbierit.
-
Priveste: mi-am ingrijit parul,
-
invat deja de la tine...
-
Multi tineri vin la mine.
-
Toti au haine si pantofi eleganti si bani...
-
Asa vin tinerii la mine.
-
Nu poti sa fii doar un cersetor din paduri.
-
Nu intelegi?
- Dar...
-
cum as putea fi bogat?
-
Cum as putea fi de-al lumii?
-
Multi vor sa stie asta.
-
Spune-mi: ce stii sa faci?
-
Pot sa gandesc,
-
sa astept si sa postesc.
-
Nimic altceva?
-
Ti-as putea recita un poem in schimbul unui sarut.
-
Mi-ai acorda un sarut pentru un poem?
-
Dar poemul?
-
Spune-mi: nu stii sa faci altceva decat sa gandesti,
-
sa postesti si sa compui versuri?
-
Pot sa fac vraji...
-
Incantatii...
-
Citesc scripturile...
-
Stii sa scrii si sa citesti?
-
Atunci, cred ca ti-as putea gasi o slujba.
-
Imi pare rau, va trebui sa pleci.
-
Am un alt vizitator.
-
Poate ne mai vedem maine.
-
Ti-am gasit de lucru.
-
Pentru negustorul bogat,
-
Kamaswami.
-
Esti norocos, Siddhartha.
-
Usile ti se deschid.
-
Spune-mi: cum de se intampla?
-
Ai un sarm special?
-
Ti-am spus ieri ca pot sa gandesc,
-
sa astept si sa postesc.
-
Dar tu nu ai considerat astea importante.
-
Vei vedea, Kamala, ca acest ascet din padure
-
poate face lucruri pe care altii nu le pot face.
-
Am venit la tine
-
pentru a invata despre dragoste.
-
De la prima privire am stiut
-
ca tu vei fi profesoara mea.
-
Guru al meu.
-
Dar daca as fi refuzat?
-
Dar nu ai facut-o, Kamala.
-
Pentru ca realizezi ca sunt precum o piatra.
-
Aruncata in apa, piatra isi gaseste repede
-
drum spre adancimi...
-
In acelasi mod, cand am un scop,
-
nu fac nimic. Astept.
-
Gandesc. Postesc.
-
Mi s-a spus ca esti un brahman.
-
Ca stii sa scrii.
-
Si cauti de lucru.
-
Ai nevoie de asa ceva?
-
Nu. Nu am nevoie.
-
Niciodata nu am avut.
-
Am trait mult timp in padure.
-
Am fost cu ascetii.
-
Cum se face ca nu esti in nevoie?
-
Nu renunta ascetii la proprietati?
-
Nu am vreo proprietate, daca la asta te referi.
-
Nu am bunuri, din proprie initiativa.
-
Deci nu sunt in nevoie.
-
Cum traiesti fara proprietati?
-
Nu m-am gandit la asta vreodata.
-
Am trait ani de zile in padure fara proprietati.
-
Nu m-am gandit la bunuri.
-
Atunci inseamna ca ai trait din bunurile altora.
-
Esti un parazit deci.
-
Un negustor traieste si el din proprietatile altora, nu?
-
Un negustor nu ia de la altii pe degeaba.
-
Ofera bunuri in schimb.
-
Este un mod de viata.
-
Fiecare ia si fiecare da...
-
Pai - daca nu ai posesiuni, cum poti da?
-
Si ce ai putea oferi?
-
Fiecare ofera ce poate.
-
Soldatul ofera putere, negustorul bunuri,
-
pescarul peste, fermierul orez...
-
OK. Esti inteligent.
-
Dar ce poti oferi din ce ai invatat tu?
-
Pot gandi. Pot astepta. Pot sa postesc.
-
Si ce?
-
La ce foloseste?
-
Are mare valoare.
-
Daca un om poate trai cu aproape nimic,
-
nu este obligat sa munceasca ceva anume.
-
El poate calm astepta o alta slujba.
-
Poate. Probabil...
-
Poti citi asta?
-
20 masuri de bumbac, 15 de matase...
-
Plata in 3 saptamani.
-
Excelent.
-
Poti scrie ceva pentru mine?
-
"Scrisul e bun.
-
Ganditul e si mai bun.
-
Inteligenta e buna.
-
Rabdarea e si mai buna."
-
Excelent.
-
Ai facut vreodata dragoste cu o femeie?
-
Nu.
-
Ai sarutat vreodata o femeie?
-
Nu.
-
Ai cunoscut vreodata o femeie?
-
Nu.
-
Ai vrea?
-
Foarte mult.
-
Saruta-ma.
-
Doar atat?
-
O sa te invat.
-
Sa nu ma parasesti niciodata, Siddhartha.
-
Niciodata.
-
Pune acolo.
-
Daca lucrurile merg asa, iti voi lasa o treime din afacere...
-
Namaste.
-
Namaste.
-
Ai avut o recolta buna?
-
Da, multumesc. O foarte buna recolta de data asta.
-
Dar imi pare rau. Ai venit prea tarziu.
-
Nu conteaza. Voi ramane si voi sarbatori cu tine.
-
Si la anul iti voi cumpara eu recolta.
-
Deci, te-ai intors.
-
Cat orez ai cumparat?
-
Nimic.
-
Cum asa?
-
Te-ai intors fara nimic?
-
Nu te inteleg.
-
Unde ti-e mintea?
-
Esti un copil!
-
Te intreb, prietene:
-
Ai umblat doar de placere?
-
Desigur, mereu umblu doar pentru placere.
-
Am prieteni peste tot.
-
Vezi, petrec mult timp cu oamenii.
-
Am invatat mult.
-
Nu i-am ranit si nici ei nu ma ranesc.
-
Oricand m-as intoarce, vor fi bucurosi sa ma vada.
-
Nu intretin resentimente.
-
Asadar nu te supara, prietene.
-
Daca tu crezi ca eu, Siddhartha, ti-as face rau
-
atunci spune-mi "la revedere" si voi pleca.
-
Haide, prietene.
-
Primul semn al unei bune afaceri este prietenia.
-
Te intretin, fac totul pentru tine...
-
Nu inteleg atitudinea ta.
-
Vreau sa spun -
-
ai putea fi mai recunoscator.
-
Te-am invatat totul!
- Te rog, prietene.
-
Nu face astfel de glume.
-
Am invatat UNELE lucruri de la tine:
-
cat costa un cos de peste,
-
cat se cere dobanda la un imprumut...
-
Cam la atat se reduce cunoasterea ta, Kamaswami.
-
Dar nu am invatat de la tine cum sa gandesc!
-
Ar fi bine daca tu ai invata asta de la mine.
-
Tu esti ca si mine, stii...
-
Diferita de ceilalti...
-
Unica...
-
Iar in tine exista o liniste si un sanctuar in care
-
te poti oricand retrage sa fii tu insati...
-
Asa cum si eu pot.
-
Realizezi cat de putini oameni pot face asta?
-
Nu toti oamenii sunt inteligenti, Siddhartha.
-
Nu are de-a face cu inteligenta.
-
Kamaswami este inteligent.
-
Totusi el nu are un astfel de sanctuar.
-
Esti cel mai bun iubit pe care l-am avut vreodata.
-
Esti mai puternic, mai delicat si mai inteligent
-
decat toti ceilalti.
-
Tu nu ma iubesti cu adevarat...
-
Tu nu iubesti pe nimeni.
-
Nu-i asa?
-
Poate ca sunt ca si tine.
-
Nici tu nu poti iubi cu adevarat.
-
Altfel, cum ai putea practica iubirea,
-
chiar si ca o arta?
-
Nu, Kamala.
-
Noi nu putem iubi.
-
Oamenii obisnuiti pot.
-
Acesta e secretul lor.
-
Ce viata stranie duci,
-
tu cel cei ai fost candva un Cautator!
-
Un om in cautarea propriului Sine,
-
observi cum viata trece pe langa tine...
-
Nu mai e apa??
-
Spune-mi mai multe despre Buddha.
-
Cum zambea?
-
Intr-o zi,
-
voi deveni discipola Lui...
-
Voi renunta la averile mele,
-
si ma voi refugia in invatatura Lui.
-
Ce s-a intamplat cu mine?...
-
Ce am devenit?
-
Un alt Kamaswami.
-
Pentru ce am renutat la libertatea mea?...
-
Pentru asta??...
-
Pentru toata mancarea de pe masa?...
-
Am devenit bolnav.
-
Bolnav de toata aceasta lume pe care am creat-o.
-
Trebuie sa parasesc aceasta colivie.
-
Casa mea e fara rost.
-
Iar viata mea in oras e terminata.
-
Nu cred ca v-ar placea aceasta slujba, dle.
-
Nu este pentru cineva imbracat ca dvs.
-
De ce ma judeci dupa haine?
-
Nu am bani.
-
N-am decat aceste haine ca plata ca ma treci raul.
-
Glumiti, dle?
-
Nu, prietene, nu glumesc.
-
Cu mult timp in urma, m-ai trecut raul
-
fara taxa.
-
Asa ca azi da-mi voie sa-ti platesc cu hainele.
-
Si unde veti merge fara haine?
-
Unde? As prefera sa nu mai merg nicaieri.
-
As prefera sa-mi dai niste haine vechi.
-
Si sa-mi permiti sa raman aici ca ucenic al tau.
-
Te recunosc.
-
Ai dormit candva in coliba mea.
-
E mult de atunci...
-
Te-am trecut raul.
-
Imi amintesc figura ta
-
dar nu si numele.
-
Numele meu este Siddhartha.
-
Eram un ascet cand m-ai vazut ultima data.
-
Esti binevenit, Siddhartha.
-
Numele meu e Vasudeva.
-
Casa mea e si casa ta.
-
Stii, Siddhartha,
-
am avut o sotie candva...
-
Ea a trait in aceasta coliba.
-
A dormit in acel pat.
-
Siddhartha,
-
acest fluviu este pretutindeni in acelasi timp.
-
Este si la izvor si la varsare...
-
Este si la cascada si la barca.
-
Este si la sfarsit, in ocean.
-
Este si in munti.
-
Este pretutindeni.
-
Fluviul traieste doar in prezent.
-
Si noi putem invata sa traim in prezent.
-
Marea pacaleala a omenirii este ca vrea sa cucereasca timpul.
-
Toata aceasta nesfarsita alergatura dupa avere, bani, putere...
-
Acest sentiment ca nu este destul timp...
-
aceasta impiedica Adevarul.
-
Toti merg sa-l vada pe divinul Buddha.
-
El nu va mai trai mult. Este aproape de Paradis.
-
Esti obosit?
-
Da...
-
Mama!
-
Ajutor!
-
De ce nu ajutati?
-
Te recunosc.
-
Unde este fiul nostru?
-
Nu-ti face griji. E aici.
-
Am imbatranit amandoi, dragul meu...
-
Inca o data vii la mine,
-
in gradina, fara haine
-
si cu picioarele prafuite...
-
Ochii tai...
-
Ochii tai sunt ca ai lui, Siddhartha.
-
Am imbatranit pana si eu...
-
M-ai recunoscut?
-
Da, Kamala.
-
Te-am recunoscut.
-
L-ai recunoscut si pe el?
-
Ai gasit?
-
Ai gasit Pacea?...
-
Da...
-
Vad...
-
Si eu voi gasi Pacea.
-
Kamala...
-
Deja ai gasit Pacea...
-
Nu ai dormit, Siddhartha?
-
Nu, Vasudeva.
-
Am stat aici ascultand raul...
-
M-a invatat multe...
-
M-a umplut cu ganduri bune.
-
Ai suferit, Siddhartha.
-
Dar vad ca suferinta nu ti-a patruns in inima.
-
De ce as fi trist?
-
Fiul meu mi-a fost dat.
-
Fiule...
-
Da-mi niste apa, fiule.
-
Nu sunt servitorul tau!
-
De ce nu ma bati?
-
Nu ma poti bate!
-
Ti-e frica sa ma bati!
-
Nu esti un barbat!
-
Te urasc!
-
Nu esti tatal meu!
-
Fiul tau nu vrea sa mergi dupa el.
- Trebuie sa merg dupa el.
-
E doar un copil...
-
Nu poate merge singur prin padure! I se va intampla ceva!
-
Nu mai e un copil. E un tanar puternic.
-
Isi va gasi drumul spre oras.
-
Nu, Vasudeva. Trebuie sa-l caut.
-
Nu vreau sa ma joc cu tine.
-
De ce? Pentru ca am castigat?
-
Nu. Du-te acasa.
-
Hei, nu trebuie sa ma duc acasa!
-
Fiul meu...
-
Noi am calatorit mult pe acest rau...
-
Sunt batran acum.
-
Nu mai pot lucra.
-
E timpul pentru mine sa plec.
-
Dar ne vom intalni din nou.
-
Si tine minte:
-
nimic nu ramane la fel.
-
Totul se schimba.
-
Si totul se intoarce.
-
Ma poti trece raul?
-
Unde mergi?
-
Ce cauti?
-
Am cautat Calea adevarata toata viata.
-
Poate ca ai cautat prea mult, draga Govinda?...
-
Siddhartha!
- Govinda!
-
Dragul meu prieten.
-
Govinda, problema cu scopurile este cand cautatorul
-
devine obsedat de scop.
-
Cand pornesti in cautare,
-
inseamna ca este ceva de gasit.
-
Dar libertatea adevarata este realizarea
-
faptului ca nu exista scopuri.
-
Exista doar ACUM-ul...
-
Ce s-a intamplat ieri - nu mai este...
-
Ce se va intampla maine - nu stim...
-
Asa ca ne ramane sa traim doar prezentul.
-
Ca si fluviul.
-
Totul se intoarce.
-
Nimic nu ramane neschimbat.
-
Govinda, un om nu este niciodata complet un sfant,
-
nici complet un pacatos.
-
Buddha este si in hot si in prostituata.
-
Dumnezeu este in tot.
-
Dumnezeu este in tot?
-
Vezi piatra asta?
-
Piatra asta la un moment dat se va transforma in pamant.
-
Din pamant va deveni o planta, poate chiar un animal.
-
Sau un om.
-
Inainte sa realizez toate acestea, obisnuiam sa spun:
-
"Asta este o piatra. Nu are nici o valoare.".
-
Acum cred ca piatra asta nu este doar o piatra.
-
Este un animal.
-
Este Dumnezeu.
-
Este Buddha.
-
Iar in ciclul schimbarii poate deveni om si spirit.
-
Poate avea importanta
-
deoarece deja a fost de mult timp Totul...
-
Iubesc piatra.
-
O iubesc tocmai pentru ca este o piatra.
-
Govinda,
-
vad Dragostea de dincolo de cuvinte...
-
De aceea nu cred in invatatori.
-
Fluviul...
-
Fluviul este cel mai bun profesor.
-
Ti-l mai amintesti pe Buddha?
-
Da, mi-L amintesc.
-
Si pe toti cei la care noi am tinut
-
si care au murit inaintea noastra...
-
Si am ajuns sa inteleg
-
ca trebuie sa uitam de cautari.
-
Spune-mi ceva ce ma va ajuta.
-
Calea mea este grea.
-
Spune-mi ceva ce pot intelege.
-
Ajuta-ma, Siddhartha.
-
Nu mai cauta.
-
Opreste-te din a-ti face griji.
-
Si invata sa emani Dragoste...
-
Ramai cu mine aici langa fluviu, Govinda.
-
Fii calm, Govinda.
-
Linistit.
